P
prelungitor
In intreaga lume, oamenii au fumat marijuana mii de ani, in acelasi timp in care foloseau planta de canepa pentru foarte multe intrebuintari, de la producerea de material textil, la sfoara si etanol (compus chimic organic, produs prin fermentatia zaharurilor, folosit in combinatie sau ca inlocuitor al combustibililor obtinuti din petrol). Din pacate, undeva pe drum, un om cu ceva putere si suficienta determinare a decis ca iarba e pacatoasa, malefica si narcotica. A mutat muntii ca sa o faca ilegala in intreaga lume. In Statele Unite, lupta continua pana in ziua de azi, pentru a da in vileag toate minciunile si conceptiile eronate despre marijuana, pentru care guvernul american a cheltuit milioane de dolari ca sa le disemineze.
Intre anii 1937 si 1947, guvernul american a cheltuit 220 de milioane de dolari pentru a sustine razboiul impotriva drogurilor. Intre anii 1948 si 1963, doar costurile acestui “razboi” cu marijuana au depasit 1,5 miliarde de dolari. Din 1964 si pana in 1969, acelasi guvern a cheltuit 9 miliarde de dolari in razboiul impotriva marijuanei, un pret care continua sa creasca cu fiecare an.
Prima tesatura cunoscuta de om
Planta de canepa, cunoscuta si sub numele de canabis sau marijuana, a fost folosita in intreaga lume, timp de mii de ani. Cu 7-8 mii de ani i.C., se crede ca a fost realizata prima tesatura, din fire obtinute din planta de canepa. Acum 6000 de ani i.C., semintele de canepa erau folosite ca hrana, in China. In anul 2727 i.C., tot in China, apare prima si cea mai veche mentionare documentara despre folosirea canabisului in tratamentul unei game varietate de probleme de sanatate. Dupa aceasta data, chinezii au inceput sa cultive plantatii de canepa in scop medicinal si pentru producerea de fibre textile. In anul 1.500 i.C., scitii au inceput sa cultive canabisul pentru tesaturi. In acest mod, intre anii 700-300 i.C., planta de canepa a cresut in popularitate in randul populatiei triburilor scite, iar semintele de canabis au fost gasite in mormintele regilor, oferite ca ofranda zeilor si hrana pentru cei trecuti in lumea cealalta. “Iarba sacra” este numele uneia dintre cele 5 plante sfinte in India Canabisul este numit “Iarba sacra” in textul religios hindus Arthava–Veda si denumeste una dintre cele 5 plante sfinte ale Indiei. Era folosita ca ofranda zeitei Shiva si ca medicament pentru oameni, intre anii 1200-800 i.C.
Folosirea canepei se raspandeste in intreaga Europa
Planta de canabis a fost introdusa in Europa de Nord de catre sciiti in jurul anului 500 i.C. In urmatorii 400 de ani, a continuat sa se raspandeasca pe tot continentul.
Canabisul apare mentionat in Talmudul Iudaic
In perioada 500-600 d.C., planta de canabis si proprietatile sale euforice au fost mentionate in Talmud.
Fumatul de marijuana devine popular in Estul Mijlociu
Intre anii 900-1000 d.C., folosirea canabisului s-a raspandit in intreaga lume araba. Pana in secolul XIII, fumatul marijuanei a devenit foarte popular in aceasta regiune. Popularitatea sa printre musulmani s-a datorat, in mare parte, faptului ca aceasta religie interzice consumul de alcool. Marijuana ajunge in Lumea Noua In anul 1492, Cristofor Columb aduce semintele de canabis sativa in America.
Fermierii din America sunt indemnati sa cultive canepa
Intre anii 1000 si 1500 d.C., utilizarea marijuanei a continuat sa se extinda. Francezii si britanicii cultivau canepa in coloniile din Port Royal, Virginia si Plymouth. In anul 1619, a fost data o lege in Jamestown, din Colonia Virginia, prin care fermerilor li se cerea sa cultive canepa. De asemenea, marijuana a devenit un produs comercilizat intens intre tarile din Asia Centrala si de Sud, in aceasta perioada.
Marijuana prezidentiala
George Washington a cultivat canabis drept prima sa cultura, in anul 1797, pe platatiile sale din Mount Vernon. Thomas Jefferson a cultivat canepa ca a doua planta de cultura, in ferma sa din Monticello.
Napoleon interzice canepa
In anul 1798, Napoleon a impus interdictie totala asupra canabisului, dupa ce si-a dat seama cati egipteni din clasa de jos fumau marijuana in mod frecvent.
Canabis medicinal vandut in Statele Unite
In 1840, medicamentele pe baza de canabis erau disponibile in farmaciile din Statele Unite. Hashisul era disponibil, de asemenea, in farmaciile persane.
Statele Unite primesc darul marijuanei
In 1876, sultanul Turciei ofera marijuana Statelor Unite drept cadou. Pana in 1880, cafenelele turcesti unde se fuma marijuana erau deschise peste tot in partea de nord-est a Statelor Unite.
Formarea Administratiei pentru hrana si droguri in Statele Unite
In anul 1906, Actul pentru puritatea hranei si a drogurilor a fost acceptat in America si, astfel, s-a format FDA – Food and Drug Administration. A fost pentru prima oara in istorie cand drogurile au ajuns in atentia guvernului.
Canabis-mobilul lui Ford
In anul 1908, Henry Ford a realizat primul automobil Model T, a carui caroserie era realizata din plastic obtinut din canepa. Masina era alimentata cu etanol obtinut tot din canepa.
Incepe prohibitia canabisului in Statele Unite ale Americii
California a aprobat prima lege privind prohibitia consumului de marijuana, in anul 1913, dar a fost ingnorata de marea majoritate, pentru ca specifica faptul ca se adresa “preparatelor din canepa, sau loco weed – loco = nebun, in spaniola, si weed=iarba, in engleza. Au urmat alte legi anti-marijuana in Utah in 1915, Texas in 1919, Louisiana in 1924 si New York in 1927.
Interzicerea Canabisului in Britania
In anul 1928, folosirea marijuanei in scop recreational este interzisa in Britania.
Ordonanta privind marijuana este aprobata in El Paso
Marijuana a patruns in zona de sud-vest a Statelor Unite la inceputul secolului XX, cu ajutorul emigrantilor mexicani, care veneau aici in cautare de locuri de munca. Muncitorii se bucurau de o tigara cu marijuana la finalul zilelor grele de munca pe plantatii. Comunitatea locala a Albilor Europeni credea ca marijuana le da mexicanilor puteri supraomenesti si ii transforma in ucigasi. In 1914, in El Paso, cativa albi au declarat ca au fost atacati de un mexican care “innebunise” in urma consumului de “iarba ucigasa”. In urma acestui incident, Consiliul local al orasului El Paso a dat o ordonanta de urgenta pentru interzicerea posesiei de marijuana. Legea urmarea, in principal, controlul asupra populatiei locale de origine mexicana, mai mult decat asupra comercializarii si consumului de marijuana, deoarece alegatorii albi, care formau majoritatea, nu simpatizau comunitatea mexicana si nici particularitatile lor culturale si etnice.
Harry J. Anslinger declara Razboiul impotriva Marijuanei
Guvernul federal a cedat controlul drogurilor ilegale Trezoreriei Statului, care a creat Biroul Federal pentru Narcotice – FBN. Harry J. Anslinger, un sustinator infocat al prohibitiei, a devenit primul comisar al FBN, in anul 1930. Si-a mentinut pozitia timp de 32 de ani, pana in 1962. Anslinger a declarat razboiul impotriva drogurilor si a modelat, efectiv, imaginea americanilor despre marijuana.
Consumul de marijuana se imprastie in marile orase
In anii ’30, baloti de marijuana ajungeau in porturile oraselor din sud, precum New Orleans. Muzicienii de jazz au calatorit spre nord si au luat marijuana cu ei, organizand petreceri cu marijuana, care au devenit populare in toate marile orase prin care au trecut.
Legea
In momentul in care a devenit prea costisitor pentru FBN sa urmareasca toate cazurile de infractiuni legate de narcotice, Anslinger a continuat neobosit campania pentru aprobarea legii, prin care toate statele urmau sa se inregimenteze in lupta impotriva narocticelor – Uniform State Narcotic Act, lege care urma sa pretinda tuturor statelor sa se implice in acesta lupta si sa aloce fonduri si alte resurse in razboiul impotriva drogurilor. Initial, numai 9 state au aprobat aceasta initiativa legislativa, motiv pentru care Anslinger a lansat campania media la nivel national, care declara ca marijuana provoaca dementa temporara. Astfel, au aparut afise si filme pentru salile de cinema care prezentau tineri fumand marijuana, dupa care incepeau sa se poarte irational, sa comita infractiuni, se se ucida intre ei si s-ai atace pe cei din jur, si chiar sa moara din cauza consumului de marijuana. Campania de propaganda a fost un succes si toate statele au semnat proiectul de lege.
“Nebunia marijuanei”
In 1936, filmul “Reefer Madness” (reefer=marijuana, madness=nebunie) a fost realizat in incercarea de a-i speria pe tinerii americani si de a-i tine departe de consumul de marijuana. Filmul declara, in mod clar, ca fumatul marijuanei provoaca dementa. In acest film, o femeie fumeaza marijuana, apoi incepe sa rada, in timp ce un barbat, care tocmai a fumat si el, omoara in bataie un alt barbat.
Legea privind taxa de timbru pentru marijuana
Propaganda impotriva marijuanei a lui Anslinger a reusit sa convinga publicul ca marijuana este, cu adevarat, un “drog ucigas”. Votantii au cerut in mod insistent sa se ia masuri, fara fie interesati sau informati despre rezultate vreunei cercetari stiintifice asupra marijuanei si a consecintelor consumului, referitoare la efectele negative produse de marijuana. In 1937, pe 2 octombrie, fara o dezbatere publica prealabila, fara vreo cercetare stiintifica sau obiectie la nivel politic, presedintele Roosevelt a semnat legea care impozita marijuana. Legea facea ilegala posesia de canabis in Statele Unite daca detinatorul nu achitase, in prealabil, taxa de timbru catre Trezoreria Statului. Teoretic, cresterea si comercializarea marijuanei erau inca legale, atat timp cat achitai taxa de timbru, in valoare de 1$. Practic, Trezoreria Statului nu a emis niciun timbru pentru marijuana, transformand cultivarea, vanzarea si posesia marijuanei in actiuni ilegale, in urma aprobarii acestei legi.
Prima condamnare pentru marijuana
Chiar in ziua in care a fost aprobata legea pentru taxa de timbru pentru marijuana, FBI si Departamentul de Politie din Denver au descins la Hotelul Lexington si au arestat doua persoane: Samuel R. Caldwell si Moses Baca. Trei zile mai tarziu, Caldwell, in varsta de 58 de ani, somer, a devenit prima persoana din Statele Unite care a fost condamnata pentru vanzarea marijuanei fara sa plateasca, anterior, taxa de timbru. A fost condamnat la 4 ani de munca silnica in Penitenciarul Leavenworth. Procesul a fost condus de judecatorul J Foster Symes, care declarase anterior ca el considera marijuana ca fiind cel mai periculos narcotic si ca va impune masuri drastice impotriva celor care vor incalca legea taxei de timbru. In plus, Caldwell a primit o amenda de 1.000$ pentru cele 2 tigari cu marijuana care au fost gasite asupra lui in momentul arestarii. Baca Moses, care era clientul sau, a fost gasit vinovat pentru posesie de marijuana si condamnat la 18 luni de inchisoare. Amanadoi si-au ispasit pedepsele in intregime. Caldwell a murit la un an dupa eliberare.
Primarul New York-ului ia atitudine impotriva interzicerii marijuanei
Fiorello La Guardia, primarul orasului New York, a tinut un discurs impotriva legii pentru taxa de timbru pentru marijuana, declarand ca majoritatea americanilor sunt impotriva acestei legi si cer abolirea ei. El si-a aratat scepticismul referitor la propaganda anti marijuana si la pozitia guvernului american, care considera marijuana un narcotic periculos, pacatos si ucigas. In 1938, La Guardia a comandat un studio, care s-a desfasurat pe durata a 6 ani, sustinut de un grup de 31 de oameni de stiinta, impartiali in privinta marijuanei. Dupa un studiu stiintific amanuntit, cercetatorii au ajuns la concluzia ca marijuana nu cauzeaza violenta, nici episoade psihotice, si nu este responsabila pentru comportamente anti-sociale, nu provoca nevoi sexuale incotrolabile si nu altereaza structura de baza a personalitatii consumatorilor. In anul 1944, comisia de cercetare a publicat raportul cu privire la rezultatele celor 6 ani de studii, contrazicand cu dovezi stiintifice propaganda lui Anslinger si supozitiile ireale ale efectului consumului de marijuana. Inca o data, Anslinger si-a folosit puterea asupra presei pentru a discredita acest raport si pentru a distruge toate copiile acestuia. Apoi, a reusit sa blocheze orice cercetare stiintifica ulterioara asupra marijuanei, prin restrictionarea totala a accesului la aceasta planta.
Anslinger tinteste catre Hollywood
Din acest moment, Anslinger a inceput sa sape dupa informatii defaimatoare la adresa celor care erau impotriva campaniei anti-marijuana si si-a directionat interesul, in special, catre industria entertainmentului. Hollywoodul nu a rezistat presiunii si i-a cedat lui Anslinger cotrolul asupra scenariilor de film in care era mentionata marijuana. Fiecare film, despre care Anslinger a considerat ca include vreun mesaj diferit de tonul campaniei sale, a fost interzis.
Propaganda anti-marijuana continua si in anii ‘50
In anii 50’, Anslinger a inceput sa foloseasca o noua tactica in propaganda sa pentru a-i speria pe potentialii consumatori, prin raspandirea mesajului ca marijuana este poarta catre consumul de heroina (drug-gate=poarta pentru droguri). Cum americanii erau speriati de cresterea numarului de adolescenti care consumau heroina, Anslinger s-a folosit de aceasta teama a populatiei pentru a impinge inainte mesajul ca marijuana este cu atat mai periculoasa, cu cat impinge consumatorul catre heroina. Canalele media au propagat acest mit despre consumatorii de heroina care ar fi ajuns aici in urma consumului initial de marijuana si ca majoritatea consumatorilor de marijuana urmeaza sa devina consumatori de droguri mult mai periculoase.
Legea Boggs creste pedepsele pentru infractiuni legate de droguri
In anul 1951, Anslinger a sustinut un amendament adus la legea Harrison privind dorgurile, introdus de senatorul Hale Boggs, care crestea semnificativ si obligatoriu sentintele in cazurile de infractiuni legate de droguri. Boggs a declarat ca sentintele mai dure sunt necesare pentru toate infractiunile legate de droguri pentru ca drogurile erau o unealta a Chinei comuniste. Presedintele Truman a semnat astfel legea Boggs. Legea pentru controlul narcoticelor din 1956 In plin avant, Anslinger a continuat aceasta lupta, propunand legi chiar mai dure impotriva drogurilor si implicandu-l pe presedintele Eisenhower in aceasta campanie. Legea pentru controlul narcoticelor a pozitionat marijuana in clasa drogurilor de tipul heroinei si a adaugat pedepse mult mai severe. De acum, condamnarile pentru posesie de marijuana urmau sa fie de la 2 pana la 10 ani de inchisoare. Legile statale privind drogurile au fost si ele intarite. In Missouri, a doua condamnare pentru posesie de marijuana a devenit pasibila cu inchisoare pe viata.
Anslinger tinteste Natiunile Unite
Propulsat de succesul sau in incriminarea marijuanei si de intarirea legilor drogurilor, Anslinger a tintit si mai sus si s-a adresat Natiunilor Unite. In 1961, folosidu-se de influenta considerabila a Statelor Unite in aceasta organizatie mondiala, a convins peste 100 de tari sa isi consolideze legile interne privind drogurile intr-o singura conventie legislativa care urma sa incrimineze marijuana in intreaga lume. Anslinger a primit onoruri de stat din partea presedintelui John F. Kennedy la retragerea sa in anul 1962.
Propaganda anti-droguri din anii ‘60
In anii ’60, propaganda anti-drog era larg distribuita cu mesajul ca fumatul marijuanei nu numai ca te face lenes si iresponsabil, dar iti modifica si perceptia asupra realitatii si, astfel, devii o amenintare la adresa securitatii nationale. Dr. Leo E. Hollister, director asociat al Spitalului de Veterani din Palo Alto, California, a realizat un studiu asupra efectelor marijuanei si a ajuns la concluzia ca fumatul marijuanei ii face pe oameni fericiti, prietenosi, ametiti si somnorosi. In urma acestui studiu, doctorul Hollister nu a gasit motive sa sustina ca fumatul marijuanei i-ar face pe oameni agresivi si nici ca i-ar impinge catre a dezvolta dependenta pentru alte droguri.
Cultura marijuanei se naste in Statele Unite
In ciuda propagandei, marijuana a crescut in popularitate in campusurile universitare din intreaga tara. Studentii au inceput sa vorbeasca despre consumul de marijuana si, treptat, au schimbat perceptia asupra acestui drog. Pana in 1965, s-a estimat ca peste un million de americani incercasera marijuana. Prin evenimente ca Woodstock si formatii populare precum Grateful Dead, consumul de marijuana a devenit parte din cultura pop. Pana in anul 1972, aproximativ 24 de milioane de americani fumasera marijuana cel putin o data.
Razboiul lui Nixon impotriva drogurilor
Nixon a castigat alegerile printr-un program platforma pentru restaurarea legii si ordinii in America. Din moment ce majoritatea infractiunilor sunt urmarite de fiecare stat in parte, legea drogurilor s-a dovedit cea mai eficienta pentru Nixon. Acesta a lansat Operatiuna Interceptia. Doua mii de agenti vamali au fost relocati de-a lungul granitei cu Mexic, care, prin actiuni si tactici militare, urmau sa stopeze intrarea marijuanei in tara. Din cele 15 milioane de persoane care au trecut granite, pe o perioada de 3 saptamani, niciunul nu a fost gasit in posesia vreunei cantitati de marijuana. De aceea, dupa aceasta perioada, operatiunea a fost intrerupta. Apoi, Nixon a decis sa se concentreze asupra instruirii fortelor de politie pentru a lupta impotriva marijuanei. Aproape imediat, arestarile si condamnarile legate de marijuana au crescut dramatic.
Don Crowe a fost condamnat la 50 de ani de inchisoare
Veteran in urma razboiului din Vietnam, Don Crowe, in varsta de 25 de ani, a fost condamnat pentru comercializare de marijuana unui politist sub acoperire. Era la prima abatere si cantitatea vanduta sub o uncie, adica mai putin de 30 de grame. Si totusi, a fost condamnat la 50 de ani de inchisoare.
Legea controlului substantelor
A existat o incercare de reformare a legilor privind marijuana, in momentul in care publicul a inceput sa-si dea seama ca aceste legi nu functionau si pedepsele erau mult prea dure. Pentru foarte multe persoane din clasa de mijloc, faptul ca majoritatea celor prinsi si condamnati erau dintre copiii lor, a reprezentat un apel de trezire la realitate. Intr–o audiere din cadrul senatului privind legislatia legata de marijuana, din 1969, dr. Stanelei Yolles a estimat ca, in Statele Unite, sunt intre 8 si 12 milioane de fumatori de marijuana, si a presat Congresul American sa aboleasca obligativitatea acordarii cel putin a sentintei minime pentru infractiuni legate de droguri. Congresul American a luat in considerare indemnul sau si a aprobat Legea Controlului Substantelor, care a eliminat obligativitatea acordarii sentintei minime si reducerea pedepselor pentru posesia de marijuana. Comisia Nationala privind marijuana si Raportul privind consumul de droguri Nixon si-a continuat cruciada impotriva drogurilor. A adus alaturi celebritati si a folosit media pentru a disemina mesajul, si, in acelasi timp, a aprobat finantarea unui nou studiu privind pericolele consumului de marijuana. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca marijuana nu conduce la comiterea de crime, ca legile erau aplicate selectiv si ca fortele de politie alegeau oamenii in functie de anumite criterii estetice, de felul in care aratau persoanele banuite. Acest studiu a mai arat si ca, in incercarea de a aplica legea impotriva marijuanei, costurile erau mult prea mari pentru rezultatele obtinute din acest razboi. In 1972, Comisia Nationala privind Marijauna si Abuzul de Droguri a lansat acest raport ca fiind, probabil, cel mai clar studiu despre marijuana realizat pana in acel moment. Comisia a concluzionat ca fumatul marijuanei in mediu privat, acasa de exemplu, nu ar mai trebui incriminat. Presedintele Nixon a aruncat raportul la gunoi, fara macar sa-l fi citit inainte.
Se naste Drug Enforcement Agency – DEA
Nixon nu a cedat, si a continuat razboiul impotriva marijaunei. In anul 1972, toate agentiile guvernamentale privind drogurile au fost comasate intr-o agentie super puternica, Drug Enforcement Agency – Agentia Fortei Impotriva Drogurilor. Acestei organizatii, DEA, i-a fost data puterea de a intra in locuinte fara avertisment, folosind sisteme de ascultare si strangand informatii despre toata lumea.
Activismul pro
In anii ’70, fumatul marijuanei devine popular in randul adultilor din clasa de mijloc si activistii relanseaza miscarea pentru dezincriminarea canabisului. Razboiul impotriva Drogurilor in timpul administratiei Reagan In anii ’80, administratia Reagan a lansat propriul razboi impotriva drogurilor. In medie, o persoana era arestata la fiecare 38 de secunde pentru violarea legilor impotriva marijuanei.
Beneficiile medicale ale canabisului
Francis Law, judecator administrativ in cadrul DEA, a sustinut audieri privind beneficiile medicale ale marijuanei. El a descoperit ca marijuana are efecte medicale benefice evidente si a recomandat ca marijuana sa fie reclasificata ca medicament cu prescriptie medicala. Cu toate acestea, nu a fost luata nicio masura pentru reclasificarea marijuanei, in ciuda descoperirilor facute de Francis Law.
Aprobarea primei legi americane privind marijuana medicinala
Desi Canada e devenit prima tara care a legalizat marijuana in scop medicinal in 2003, guvernul federal american a refuzat sa schimbe legislatia privind marijuana. California a aprobat Propunerea 215, prima lege din Statele Unite privind marijuana medicinala, in 1996. Astazi, Alaska, California, Colorado, Hawaii, Maine, Maryland, Michigan, Montana, Nevada, New Mexico, Oregon, Rhode Island, Vermont si Washington au aprobat legislatia privind marijuana medicinala. Multe alte state au in plan legalizarea marijuanei medicinale. Curtea Suprema a Statelor Unite refuza audierile in cazul marijuanei medicinale Pe 8 mai 2009, Curtea Suprema a Statelor Unite refuza audierile in cazul disputei privind propunerile legislative pentru marijuana medicinala in statul California. Oponentii Legii Compasiunii din California au adus argumentul ca aceasta lege submineaza legislatia federala privind drogurile. Anul trecut, in 2012, statul California a facut apel si curtea a declarat ca legea privind marijuana medicinala din California nu contravine legislatiei federale. Lupta pentru reforma legislatiei privind marijuana medicinala continua In prezent, activistii pro-marijuana se lupta penru reformarea legilor privind marijuana si pentru aprobarea legislatiei privind marijuana medicinala. Institutul National pentru Sanatate a investit peste 1 milion de dolari in cercetari medicale pentru a investiga efectele terapeutice ale substantelor chimice sintetice care copiaza efectele fumatului de marijuana. La Temple University, cercetarile sunt realizate cu marijuana sintetica. Intre timp, guvernul Statelor Unite, care se presupune ca nu are nicio implicare in lupta pentru marijuana medicinala, a patentat marijuana medicinala. Patentul SUA 6630507 a fost desemnat Statelor Unite ale Americii, asa cum este reprezentat de Departamentul pentru Sanatate si Servicii in folosul Umanitatii pe 7 octombrie, 2003, si care protejeaza “canabioizii ca antioxidanti si neuroprotectori”. In present, in anul 2013, campania de dezincriminare a marijuanei se desfasoara la nivel international, in statele Americii de Sud, Europa de Est si Asia. Recent, Comisia Globala a fost intarita de fostii presedinti Jorge Sampaio, Portugalia, Alexander Kwasniewski, Polonia, si Ricardo Lagos, Chile. Aceasta extindere este esentiala pentru a construi capacitatea Comisiei de a face fata provocarii si de a duce dezbaterea dincolo de Europa si Americi.
(c)Clau
Intre anii 1937 si 1947, guvernul american a cheltuit 220 de milioane de dolari pentru a sustine razboiul impotriva drogurilor. Intre anii 1948 si 1963, doar costurile acestui “razboi” cu marijuana au depasit 1,5 miliarde de dolari. Din 1964 si pana in 1969, acelasi guvern a cheltuit 9 miliarde de dolari in razboiul impotriva marijuanei, un pret care continua sa creasca cu fiecare an.
Prima tesatura cunoscuta de om
Planta de canepa, cunoscuta si sub numele de canabis sau marijuana, a fost folosita in intreaga lume, timp de mii de ani. Cu 7-8 mii de ani i.C., se crede ca a fost realizata prima tesatura, din fire obtinute din planta de canepa. Acum 6000 de ani i.C., semintele de canepa erau folosite ca hrana, in China. In anul 2727 i.C., tot in China, apare prima si cea mai veche mentionare documentara despre folosirea canabisului in tratamentul unei game varietate de probleme de sanatate. Dupa aceasta data, chinezii au inceput sa cultive plantatii de canepa in scop medicinal si pentru producerea de fibre textile. In anul 1.500 i.C., scitii au inceput sa cultive canabisul pentru tesaturi. In acest mod, intre anii 700-300 i.C., planta de canepa a cresut in popularitate in randul populatiei triburilor scite, iar semintele de canabis au fost gasite in mormintele regilor, oferite ca ofranda zeilor si hrana pentru cei trecuti in lumea cealalta. “Iarba sacra” este numele uneia dintre cele 5 plante sfinte in India Canabisul este numit “Iarba sacra” in textul religios hindus Arthava–Veda si denumeste una dintre cele 5 plante sfinte ale Indiei. Era folosita ca ofranda zeitei Shiva si ca medicament pentru oameni, intre anii 1200-800 i.C.
Folosirea canepei se raspandeste in intreaga Europa
Planta de canabis a fost introdusa in Europa de Nord de catre sciiti in jurul anului 500 i.C. In urmatorii 400 de ani, a continuat sa se raspandeasca pe tot continentul.
Canabisul apare mentionat in Talmudul Iudaic
In perioada 500-600 d.C., planta de canabis si proprietatile sale euforice au fost mentionate in Talmud.
Fumatul de marijuana devine popular in Estul Mijlociu
Intre anii 900-1000 d.C., folosirea canabisului s-a raspandit in intreaga lume araba. Pana in secolul XIII, fumatul marijuanei a devenit foarte popular in aceasta regiune. Popularitatea sa printre musulmani s-a datorat, in mare parte, faptului ca aceasta religie interzice consumul de alcool. Marijuana ajunge in Lumea Noua In anul 1492, Cristofor Columb aduce semintele de canabis sativa in America.
Fermierii din America sunt indemnati sa cultive canepa
Intre anii 1000 si 1500 d.C., utilizarea marijuanei a continuat sa se extinda. Francezii si britanicii cultivau canepa in coloniile din Port Royal, Virginia si Plymouth. In anul 1619, a fost data o lege in Jamestown, din Colonia Virginia, prin care fermerilor li se cerea sa cultive canepa. De asemenea, marijuana a devenit un produs comercilizat intens intre tarile din Asia Centrala si de Sud, in aceasta perioada.
Marijuana prezidentiala
George Washington a cultivat canabis drept prima sa cultura, in anul 1797, pe platatiile sale din Mount Vernon. Thomas Jefferson a cultivat canepa ca a doua planta de cultura, in ferma sa din Monticello.
Napoleon interzice canepa
In anul 1798, Napoleon a impus interdictie totala asupra canabisului, dupa ce si-a dat seama cati egipteni din clasa de jos fumau marijuana in mod frecvent.
Canabis medicinal vandut in Statele Unite
In 1840, medicamentele pe baza de canabis erau disponibile in farmaciile din Statele Unite. Hashisul era disponibil, de asemenea, in farmaciile persane.
Statele Unite primesc darul marijuanei
In 1876, sultanul Turciei ofera marijuana Statelor Unite drept cadou. Pana in 1880, cafenelele turcesti unde se fuma marijuana erau deschise peste tot in partea de nord-est a Statelor Unite.
Formarea Administratiei pentru hrana si droguri in Statele Unite
In anul 1906, Actul pentru puritatea hranei si a drogurilor a fost acceptat in America si, astfel, s-a format FDA – Food and Drug Administration. A fost pentru prima oara in istorie cand drogurile au ajuns in atentia guvernului.
Canabis-mobilul lui Ford
In anul 1908, Henry Ford a realizat primul automobil Model T, a carui caroserie era realizata din plastic obtinut din canepa. Masina era alimentata cu etanol obtinut tot din canepa.
Incepe prohibitia canabisului in Statele Unite ale Americii
California a aprobat prima lege privind prohibitia consumului de marijuana, in anul 1913, dar a fost ingnorata de marea majoritate, pentru ca specifica faptul ca se adresa “preparatelor din canepa, sau loco weed – loco = nebun, in spaniola, si weed=iarba, in engleza. Au urmat alte legi anti-marijuana in Utah in 1915, Texas in 1919, Louisiana in 1924 si New York in 1927.
Interzicerea Canabisului in Britania
In anul 1928, folosirea marijuanei in scop recreational este interzisa in Britania.
Ordonanta privind marijuana este aprobata in El Paso
Marijuana a patruns in zona de sud-vest a Statelor Unite la inceputul secolului XX, cu ajutorul emigrantilor mexicani, care veneau aici in cautare de locuri de munca. Muncitorii se bucurau de o tigara cu marijuana la finalul zilelor grele de munca pe plantatii. Comunitatea locala a Albilor Europeni credea ca marijuana le da mexicanilor puteri supraomenesti si ii transforma in ucigasi. In 1914, in El Paso, cativa albi au declarat ca au fost atacati de un mexican care “innebunise” in urma consumului de “iarba ucigasa”. In urma acestui incident, Consiliul local al orasului El Paso a dat o ordonanta de urgenta pentru interzicerea posesiei de marijuana. Legea urmarea, in principal, controlul asupra populatiei locale de origine mexicana, mai mult decat asupra comercializarii si consumului de marijuana, deoarece alegatorii albi, care formau majoritatea, nu simpatizau comunitatea mexicana si nici particularitatile lor culturale si etnice.
Harry J. Anslinger declara Razboiul impotriva Marijuanei
Guvernul federal a cedat controlul drogurilor ilegale Trezoreriei Statului, care a creat Biroul Federal pentru Narcotice – FBN. Harry J. Anslinger, un sustinator infocat al prohibitiei, a devenit primul comisar al FBN, in anul 1930. Si-a mentinut pozitia timp de 32 de ani, pana in 1962. Anslinger a declarat razboiul impotriva drogurilor si a modelat, efectiv, imaginea americanilor despre marijuana.
Consumul de marijuana se imprastie in marile orase
In anii ’30, baloti de marijuana ajungeau in porturile oraselor din sud, precum New Orleans. Muzicienii de jazz au calatorit spre nord si au luat marijuana cu ei, organizand petreceri cu marijuana, care au devenit populare in toate marile orase prin care au trecut.
Legea
In momentul in care a devenit prea costisitor pentru FBN sa urmareasca toate cazurile de infractiuni legate de narcotice, Anslinger a continuat neobosit campania pentru aprobarea legii, prin care toate statele urmau sa se inregimenteze in lupta impotriva narocticelor – Uniform State Narcotic Act, lege care urma sa pretinda tuturor statelor sa se implice in acesta lupta si sa aloce fonduri si alte resurse in razboiul impotriva drogurilor. Initial, numai 9 state au aprobat aceasta initiativa legislativa, motiv pentru care Anslinger a lansat campania media la nivel national, care declara ca marijuana provoaca dementa temporara. Astfel, au aparut afise si filme pentru salile de cinema care prezentau tineri fumand marijuana, dupa care incepeau sa se poarte irational, sa comita infractiuni, se se ucida intre ei si s-ai atace pe cei din jur, si chiar sa moara din cauza consumului de marijuana. Campania de propaganda a fost un succes si toate statele au semnat proiectul de lege.
“Nebunia marijuanei”
In 1936, filmul “Reefer Madness” (reefer=marijuana, madness=nebunie) a fost realizat in incercarea de a-i speria pe tinerii americani si de a-i tine departe de consumul de marijuana. Filmul declara, in mod clar, ca fumatul marijuanei provoaca dementa. In acest film, o femeie fumeaza marijuana, apoi incepe sa rada, in timp ce un barbat, care tocmai a fumat si el, omoara in bataie un alt barbat.
Legea privind taxa de timbru pentru marijuana
Propaganda impotriva marijuanei a lui Anslinger a reusit sa convinga publicul ca marijuana este, cu adevarat, un “drog ucigas”. Votantii au cerut in mod insistent sa se ia masuri, fara fie interesati sau informati despre rezultate vreunei cercetari stiintifice asupra marijuanei si a consecintelor consumului, referitoare la efectele negative produse de marijuana. In 1937, pe 2 octombrie, fara o dezbatere publica prealabila, fara vreo cercetare stiintifica sau obiectie la nivel politic, presedintele Roosevelt a semnat legea care impozita marijuana. Legea facea ilegala posesia de canabis in Statele Unite daca detinatorul nu achitase, in prealabil, taxa de timbru catre Trezoreria Statului. Teoretic, cresterea si comercializarea marijuanei erau inca legale, atat timp cat achitai taxa de timbru, in valoare de 1$. Practic, Trezoreria Statului nu a emis niciun timbru pentru marijuana, transformand cultivarea, vanzarea si posesia marijuanei in actiuni ilegale, in urma aprobarii acestei legi.
Prima condamnare pentru marijuana
Chiar in ziua in care a fost aprobata legea pentru taxa de timbru pentru marijuana, FBI si Departamentul de Politie din Denver au descins la Hotelul Lexington si au arestat doua persoane: Samuel R. Caldwell si Moses Baca. Trei zile mai tarziu, Caldwell, in varsta de 58 de ani, somer, a devenit prima persoana din Statele Unite care a fost condamnata pentru vanzarea marijuanei fara sa plateasca, anterior, taxa de timbru. A fost condamnat la 4 ani de munca silnica in Penitenciarul Leavenworth. Procesul a fost condus de judecatorul J Foster Symes, care declarase anterior ca el considera marijuana ca fiind cel mai periculos narcotic si ca va impune masuri drastice impotriva celor care vor incalca legea taxei de timbru. In plus, Caldwell a primit o amenda de 1.000$ pentru cele 2 tigari cu marijuana care au fost gasite asupra lui in momentul arestarii. Baca Moses, care era clientul sau, a fost gasit vinovat pentru posesie de marijuana si condamnat la 18 luni de inchisoare. Amanadoi si-au ispasit pedepsele in intregime. Caldwell a murit la un an dupa eliberare.
Primarul New York-ului ia atitudine impotriva interzicerii marijuanei
Fiorello La Guardia, primarul orasului New York, a tinut un discurs impotriva legii pentru taxa de timbru pentru marijuana, declarand ca majoritatea americanilor sunt impotriva acestei legi si cer abolirea ei. El si-a aratat scepticismul referitor la propaganda anti marijuana si la pozitia guvernului american, care considera marijuana un narcotic periculos, pacatos si ucigas. In 1938, La Guardia a comandat un studio, care s-a desfasurat pe durata a 6 ani, sustinut de un grup de 31 de oameni de stiinta, impartiali in privinta marijuanei. Dupa un studiu stiintific amanuntit, cercetatorii au ajuns la concluzia ca marijuana nu cauzeaza violenta, nici episoade psihotice, si nu este responsabila pentru comportamente anti-sociale, nu provoca nevoi sexuale incotrolabile si nu altereaza structura de baza a personalitatii consumatorilor. In anul 1944, comisia de cercetare a publicat raportul cu privire la rezultatele celor 6 ani de studii, contrazicand cu dovezi stiintifice propaganda lui Anslinger si supozitiile ireale ale efectului consumului de marijuana. Inca o data, Anslinger si-a folosit puterea asupra presei pentru a discredita acest raport si pentru a distruge toate copiile acestuia. Apoi, a reusit sa blocheze orice cercetare stiintifica ulterioara asupra marijuanei, prin restrictionarea totala a accesului la aceasta planta.
Anslinger tinteste catre Hollywood
Din acest moment, Anslinger a inceput sa sape dupa informatii defaimatoare la adresa celor care erau impotriva campaniei anti-marijuana si si-a directionat interesul, in special, catre industria entertainmentului. Hollywoodul nu a rezistat presiunii si i-a cedat lui Anslinger cotrolul asupra scenariilor de film in care era mentionata marijuana. Fiecare film, despre care Anslinger a considerat ca include vreun mesaj diferit de tonul campaniei sale, a fost interzis.
Propaganda anti-marijuana continua si in anii ‘50
In anii 50’, Anslinger a inceput sa foloseasca o noua tactica in propaganda sa pentru a-i speria pe potentialii consumatori, prin raspandirea mesajului ca marijuana este poarta catre consumul de heroina (drug-gate=poarta pentru droguri). Cum americanii erau speriati de cresterea numarului de adolescenti care consumau heroina, Anslinger s-a folosit de aceasta teama a populatiei pentru a impinge inainte mesajul ca marijuana este cu atat mai periculoasa, cu cat impinge consumatorul catre heroina. Canalele media au propagat acest mit despre consumatorii de heroina care ar fi ajuns aici in urma consumului initial de marijuana si ca majoritatea consumatorilor de marijuana urmeaza sa devina consumatori de droguri mult mai periculoase.
Legea Boggs creste pedepsele pentru infractiuni legate de droguri
In anul 1951, Anslinger a sustinut un amendament adus la legea Harrison privind dorgurile, introdus de senatorul Hale Boggs, care crestea semnificativ si obligatoriu sentintele in cazurile de infractiuni legate de droguri. Boggs a declarat ca sentintele mai dure sunt necesare pentru toate infractiunile legate de droguri pentru ca drogurile erau o unealta a Chinei comuniste. Presedintele Truman a semnat astfel legea Boggs. Legea pentru controlul narcoticelor din 1956 In plin avant, Anslinger a continuat aceasta lupta, propunand legi chiar mai dure impotriva drogurilor si implicandu-l pe presedintele Eisenhower in aceasta campanie. Legea pentru controlul narcoticelor a pozitionat marijuana in clasa drogurilor de tipul heroinei si a adaugat pedepse mult mai severe. De acum, condamnarile pentru posesie de marijuana urmau sa fie de la 2 pana la 10 ani de inchisoare. Legile statale privind drogurile au fost si ele intarite. In Missouri, a doua condamnare pentru posesie de marijuana a devenit pasibila cu inchisoare pe viata.
Anslinger tinteste Natiunile Unite
Propulsat de succesul sau in incriminarea marijuanei si de intarirea legilor drogurilor, Anslinger a tintit si mai sus si s-a adresat Natiunilor Unite. In 1961, folosidu-se de influenta considerabila a Statelor Unite in aceasta organizatie mondiala, a convins peste 100 de tari sa isi consolideze legile interne privind drogurile intr-o singura conventie legislativa care urma sa incrimineze marijuana in intreaga lume. Anslinger a primit onoruri de stat din partea presedintelui John F. Kennedy la retragerea sa in anul 1962.
Propaganda anti-droguri din anii ‘60
In anii ’60, propaganda anti-drog era larg distribuita cu mesajul ca fumatul marijuanei nu numai ca te face lenes si iresponsabil, dar iti modifica si perceptia asupra realitatii si, astfel, devii o amenintare la adresa securitatii nationale. Dr. Leo E. Hollister, director asociat al Spitalului de Veterani din Palo Alto, California, a realizat un studiu asupra efectelor marijuanei si a ajuns la concluzia ca fumatul marijuanei ii face pe oameni fericiti, prietenosi, ametiti si somnorosi. In urma acestui studiu, doctorul Hollister nu a gasit motive sa sustina ca fumatul marijuanei i-ar face pe oameni agresivi si nici ca i-ar impinge catre a dezvolta dependenta pentru alte droguri.
Cultura marijuanei se naste in Statele Unite
In ciuda propagandei, marijuana a crescut in popularitate in campusurile universitare din intreaga tara. Studentii au inceput sa vorbeasca despre consumul de marijuana si, treptat, au schimbat perceptia asupra acestui drog. Pana in 1965, s-a estimat ca peste un million de americani incercasera marijuana. Prin evenimente ca Woodstock si formatii populare precum Grateful Dead, consumul de marijuana a devenit parte din cultura pop. Pana in anul 1972, aproximativ 24 de milioane de americani fumasera marijuana cel putin o data.
Razboiul lui Nixon impotriva drogurilor
Nixon a castigat alegerile printr-un program platforma pentru restaurarea legii si ordinii in America. Din moment ce majoritatea infractiunilor sunt urmarite de fiecare stat in parte, legea drogurilor s-a dovedit cea mai eficienta pentru Nixon. Acesta a lansat Operatiuna Interceptia. Doua mii de agenti vamali au fost relocati de-a lungul granitei cu Mexic, care, prin actiuni si tactici militare, urmau sa stopeze intrarea marijuanei in tara. Din cele 15 milioane de persoane care au trecut granite, pe o perioada de 3 saptamani, niciunul nu a fost gasit in posesia vreunei cantitati de marijuana. De aceea, dupa aceasta perioada, operatiunea a fost intrerupta. Apoi, Nixon a decis sa se concentreze asupra instruirii fortelor de politie pentru a lupta impotriva marijuanei. Aproape imediat, arestarile si condamnarile legate de marijuana au crescut dramatic.
Don Crowe a fost condamnat la 50 de ani de inchisoare
Veteran in urma razboiului din Vietnam, Don Crowe, in varsta de 25 de ani, a fost condamnat pentru comercializare de marijuana unui politist sub acoperire. Era la prima abatere si cantitatea vanduta sub o uncie, adica mai putin de 30 de grame. Si totusi, a fost condamnat la 50 de ani de inchisoare.
Legea controlului substantelor
A existat o incercare de reformare a legilor privind marijuana, in momentul in care publicul a inceput sa-si dea seama ca aceste legi nu functionau si pedepsele erau mult prea dure. Pentru foarte multe persoane din clasa de mijloc, faptul ca majoritatea celor prinsi si condamnati erau dintre copiii lor, a reprezentat un apel de trezire la realitate. Intr–o audiere din cadrul senatului privind legislatia legata de marijuana, din 1969, dr. Stanelei Yolles a estimat ca, in Statele Unite, sunt intre 8 si 12 milioane de fumatori de marijuana, si a presat Congresul American sa aboleasca obligativitatea acordarii cel putin a sentintei minime pentru infractiuni legate de droguri. Congresul American a luat in considerare indemnul sau si a aprobat Legea Controlului Substantelor, care a eliminat obligativitatea acordarii sentintei minime si reducerea pedepselor pentru posesia de marijuana. Comisia Nationala privind marijuana si Raportul privind consumul de droguri Nixon si-a continuat cruciada impotriva drogurilor. A adus alaturi celebritati si a folosit media pentru a disemina mesajul, si, in acelasi timp, a aprobat finantarea unui nou studiu privind pericolele consumului de marijuana. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca marijuana nu conduce la comiterea de crime, ca legile erau aplicate selectiv si ca fortele de politie alegeau oamenii in functie de anumite criterii estetice, de felul in care aratau persoanele banuite. Acest studiu a mai arat si ca, in incercarea de a aplica legea impotriva marijuanei, costurile erau mult prea mari pentru rezultatele obtinute din acest razboi. In 1972, Comisia Nationala privind Marijauna si Abuzul de Droguri a lansat acest raport ca fiind, probabil, cel mai clar studiu despre marijuana realizat pana in acel moment. Comisia a concluzionat ca fumatul marijuanei in mediu privat, acasa de exemplu, nu ar mai trebui incriminat. Presedintele Nixon a aruncat raportul la gunoi, fara macar sa-l fi citit inainte.
Se naste Drug Enforcement Agency – DEA
Nixon nu a cedat, si a continuat razboiul impotriva marijaunei. In anul 1972, toate agentiile guvernamentale privind drogurile au fost comasate intr-o agentie super puternica, Drug Enforcement Agency – Agentia Fortei Impotriva Drogurilor. Acestei organizatii, DEA, i-a fost data puterea de a intra in locuinte fara avertisment, folosind sisteme de ascultare si strangand informatii despre toata lumea.
Activismul pro
In anii ’70, fumatul marijuanei devine popular in randul adultilor din clasa de mijloc si activistii relanseaza miscarea pentru dezincriminarea canabisului. Razboiul impotriva Drogurilor in timpul administratiei Reagan In anii ’80, administratia Reagan a lansat propriul razboi impotriva drogurilor. In medie, o persoana era arestata la fiecare 38 de secunde pentru violarea legilor impotriva marijuanei.
Beneficiile medicale ale canabisului
Francis Law, judecator administrativ in cadrul DEA, a sustinut audieri privind beneficiile medicale ale marijuanei. El a descoperit ca marijuana are efecte medicale benefice evidente si a recomandat ca marijuana sa fie reclasificata ca medicament cu prescriptie medicala. Cu toate acestea, nu a fost luata nicio masura pentru reclasificarea marijuanei, in ciuda descoperirilor facute de Francis Law.
Aprobarea primei legi americane privind marijuana medicinala
Desi Canada e devenit prima tara care a legalizat marijuana in scop medicinal in 2003, guvernul federal american a refuzat sa schimbe legislatia privind marijuana. California a aprobat Propunerea 215, prima lege din Statele Unite privind marijuana medicinala, in 1996. Astazi, Alaska, California, Colorado, Hawaii, Maine, Maryland, Michigan, Montana, Nevada, New Mexico, Oregon, Rhode Island, Vermont si Washington au aprobat legislatia privind marijuana medicinala. Multe alte state au in plan legalizarea marijuanei medicinale. Curtea Suprema a Statelor Unite refuza audierile in cazul marijuanei medicinale Pe 8 mai 2009, Curtea Suprema a Statelor Unite refuza audierile in cazul disputei privind propunerile legislative pentru marijuana medicinala in statul California. Oponentii Legii Compasiunii din California au adus argumentul ca aceasta lege submineaza legislatia federala privind drogurile. Anul trecut, in 2012, statul California a facut apel si curtea a declarat ca legea privind marijuana medicinala din California nu contravine legislatiei federale. Lupta pentru reforma legislatiei privind marijuana medicinala continua In prezent, activistii pro-marijuana se lupta penru reformarea legilor privind marijuana si pentru aprobarea legislatiei privind marijuana medicinala. Institutul National pentru Sanatate a investit peste 1 milion de dolari in cercetari medicale pentru a investiga efectele terapeutice ale substantelor chimice sintetice care copiaza efectele fumatului de marijuana. La Temple University, cercetarile sunt realizate cu marijuana sintetica. Intre timp, guvernul Statelor Unite, care se presupune ca nu are nicio implicare in lupta pentru marijuana medicinala, a patentat marijuana medicinala. Patentul SUA 6630507 a fost desemnat Statelor Unite ale Americii, asa cum este reprezentat de Departamentul pentru Sanatate si Servicii in folosul Umanitatii pe 7 octombrie, 2003, si care protejeaza “canabioizii ca antioxidanti si neuroprotectori”. In present, in anul 2013, campania de dezincriminare a marijuanei se desfasoara la nivel international, in statele Americii de Sud, Europa de Est si Asia. Recent, Comisia Globala a fost intarita de fostii presedinti Jorge Sampaio, Portugalia, Alexander Kwasniewski, Polonia, si Ricardo Lagos, Chile. Aceasta extindere este esentiala pentru a construi capacitatea Comisiei de a face fata provocarii si de a duce dezbaterea dincolo de Europa si Americi.
(c)Clau
