PROBLEME CU PLANTUTA?
- Thread starter tricky1
- Start date
Ardeleanul
Guest
mie tocmai mi-a murit mutantu.. dal draq
o intrebare disperata: daca am musuroi de furnici chiar langa planta..(outdoor) o afecteaza cu ceva?
o intrebare disperata: daca am musuroi de furnici chiar langa planta..(outdoor) o afecteaza cu ceva?
S
sharpeq287
si eu am avut musuroi de furnici langa vreoo 2 gropi si handicapatele au scos tot pamantul din groapa(sa mor de nu ziceai ca l-a scos cineva cu mana)..am mai salvat o plantuta care era destul de mica, dar inca vreo 3 erau acolo in groapa uscate de tot.poti sa scapi de ele cu apa in care bagi chistoace de tigari si scrumu..lasi vreo 2 zile la compostat si dupa uzi cu apa aia, plantele nu patesc nimic dar furnicile or sa plece
Ardeleanul
Guest
ms, . ma duc acuma oricum la farmacia veterinara si cumpar ceva pentru furnici si pentru spiders...
si mie mi se pare ca ii merge rau la planta langa care ii musuroiu
si mie mi se pare ca ii merge rau la planta langa care ii musuroiu
S
sharpeq287
treaba e ca eu pusesem pamant de flori in groapa(cred ca si tu la fel) si cum ala e mult mai bun decat ce aveau ele si-au facut musuroi sub pamantul meu..erau cativa pe aici care au zis ca furnicile nu sunt "rele" dar pe mine m-au nenorocit )
)
paianjenii te scapa de o gramada de insecte care pot sa iti distruga cultura. de ce sa elimini un prieten al plantelor tale??
S
sharpeq287
creca' se referea la spider mites din aia
jahert7
Member
am o planta de 1 saptamana cu care am niste probleme, am stat si am cautat pe aici si am inteles ca am gresit la inceput in a 3 zi am udat planta cu un fertilizator chimic dar foarte putin pentru ca stiam ca nu prea are nevoie dar m`am opus si am incercat deoarece acum doar experimentez anumite comportamente ale plantei(m`am incapatinat defapt), as vrea sa stiu daca mai exista vreo solutie sa salvez planta ea are pe o frunza o pata alba vizibila atat de sus cat si sub frunza, am inteles ca fertilizatorul a creat aceasta problema dar ea incearca sa creasca si deja se descurca destul de bine in afara faptului ca acea pata alba de pe frunza creste si ea odata cu planta.
acum a doua intrebari: frunza stiu ca nu mai poate fi salvata dar oare va afecta toata planta acea pata alba in sensul ca seva nu va mai trece pe acolo si daca celelalte frunze nu se vor dezvolta indeajuns ea va muri? precizez ca nu am mai pus fertilizant a fost prima si ultima oara.
si a doua intrebare: ce este de facut? pot ajuta cumva planta ca sa creasca mai rapid chiar daca acea frunza se va usca.( precizez ca pata este pe prima frunza a plantei si are cam 3-4 milimetri)
-planta este tinuta in growbox,la un 150hps, pamantul si ph sunt bune. nu am aparat foto pentru ca mi`ar fi fost mai usor sa pun poza si sa ma ajutati in legatura cu problema mea.
multumesc pentru eventualele sugesti.
acum a doua intrebari: frunza stiu ca nu mai poate fi salvata dar oare va afecta toata planta acea pata alba in sensul ca seva nu va mai trece pe acolo si daca celelalte frunze nu se vor dezvolta indeajuns ea va muri? precizez ca nu am mai pus fertilizant a fost prima si ultima oara.
si a doua intrebare: ce este de facut? pot ajuta cumva planta ca sa creasca mai rapid chiar daca acea frunza se va usca.( precizez ca pata este pe prima frunza a plantei si are cam 3-4 milimetri)
-planta este tinuta in growbox,la un 150hps, pamantul si ph sunt bune. nu am aparat foto pentru ca mi`ar fi fost mai usor sa pun poza si sa ma ajutati in legatura cu problema mea.
multumesc pentru eventualele sugesti.
D
deutza
Poza mai clara cu planta care spuneam ca are probleme.
http://img813.imageshack.us/f/imag0656503.jpg/
Dupa ce am stropit planta cu fert nu am vazut nici o problema in dezvoltarea ei. Nu cred ca aceasta este problema pentru frunzele patate.
Planta din imagine (si cea cu problema)
http://img823.imageshack.us/f/imag656500.jpg/
http://img811.imageshack.us/f/imag065656501p.jpg/
are cele mai putine ore de lumina vreo 5 si este cea mai inalta . Planta nu are deloc ramificatii si astazi am rupt niste copacei si acuma are vreo 7 ore de lumina (directa). Daca i-am dat mai multa lumina nu se ramifica singura sau trebuie sa ii aplic neaparat o metoda?
Ce metoda imi recomandati pentru ramificatia plantei ?
O planta alaturata a fost mancata de melci sau licmasi din aia ?
http://img811.imageshack.us/f/imag065656504.jpg/
In acea zona nu am vazut deloc melci ( nici cand ploua).
La o planta i-am taiat putin din varfuri si am observat ca in locul unde a fost taiata nu s-a dezvoltat deloc si s-a inegrit. Ce as putea face sa isi revina?
Acuma 3 zile am pus niste seminte germinate in pahare de unica folosinta si vad ca nu au iesit. Cand am cumparat solul (florasol) era avea o umiditate foarte mare si acum s-a intarit . Sunt sanse sa mai iasa din pamant sau trebuie sa cumpar alte seminte?
http://img813.imageshack.us/f/imag0656503.jpg/
Dupa ce am stropit planta cu fert nu am vazut nici o problema in dezvoltarea ei. Nu cred ca aceasta este problema pentru frunzele patate.
Planta din imagine (si cea cu problema)
http://img823.imageshack.us/f/imag656500.jpg/
http://img811.imageshack.us/f/imag065656501p.jpg/
are cele mai putine ore de lumina vreo 5 si este cea mai inalta . Planta nu are deloc ramificatii si astazi am rupt niste copacei si acuma are vreo 7 ore de lumina (directa). Daca i-am dat mai multa lumina nu se ramifica singura sau trebuie sa ii aplic neaparat o metoda?
Ce metoda imi recomandati pentru ramificatia plantei ?
O planta alaturata a fost mancata de melci sau licmasi din aia ?
http://img811.imageshack.us/f/imag065656504.jpg/
In acea zona nu am vazut deloc melci ( nici cand ploua).
La o planta i-am taiat putin din varfuri si am observat ca in locul unde a fost taiata nu s-a dezvoltat deloc si s-a inegrit. Ce as putea face sa isi revina?
Acuma 3 zile am pus niste seminte germinate in pahare de unica folosinta si vad ca nu au iesit. Cand am cumparat solul (florasol) era avea o umiditate foarte mare si acum s-a intarit . Sunt sanse sa mai iasa din pamant sau trebuie sa cumpar alte seminte?
zeeland
Member
jahert, o poza bate 1000 de cuvinte . cel mai bine ar fi sa o lasi in pace, doar uzi si astepti sa evolueze. eu ma gandesc ca o sa fie ok.
evtl ai putea sa faci un flush (practic consta in curatarea solului). banuiesc ca la varsta asta, plantuta este in ceva ghiveci mai mic. pur si simpu fa o udare intensa cu apa curata, cam de 3X volumul ghiveciului, si ar trebui sa fie ok. si gata cu fertilizanti!!! pana cand le bagi la floare.
deutza, plantele is superok. s-a intamplat fix ce am zis, nu s-au mai intors daunatorii. asta nu inseamna ca nu o sa mai observi asa ceva pe parcursul sezonului dar vezi si tu ca nu este o probl reala.
ptr ramificat planta, as propune o combinatie intre supercrop si toping. cauta pe forum si gasesti info. un sigur comentariu in plus as vrea sa fac:
eu as face un supercrop undeva la jumatatea plantei. probl este ca planta fiind destul de inalta, s-ar putea sa nu se mai poata indrepta. din cauza asta, ai putea doar sa sfarami maduva plantei, fara sa o mai indoi iar daca are tendinta sa se lase, atunci ai putea, temporar, sa o legi de un par or smth.
ma rog.....daca ti se pare prea invaziva procedura atunci fa-i doar un toping simplu.
damage-ul pe planta de pe ultima poza este de la limacsi. poti sa pui optimol in jurul plantei da' io ma gandesc ca pericolul a cam trecut, deci nu cred ca ii cazul.
mai laaaasa semintele alea, poate sa treaca chiar si 10 zile pana sa iasa din pamant. in sch tre sa uzi, cu grija.
. cel mai bine ar fi sa o lasi in pace, doar uzi si astepti sa evolueze. eu ma gandesc ca o sa fie ok. evtl ai putea sa faci un flush (practic consta in curatarea solului). banuiesc ca la varsta asta, plantuta este in ceva ghiveci mai mic. pur si simpu fa o udare intensa cu apa curata, cam de 3X volumul ghiveciului, si ar trebui sa fie ok. si gata cu fertilizanti!!! pana cand le bagi la floare.
deutza, plantele is superok. s-a intamplat fix ce am zis, nu s-au mai intors daunatorii
. asta nu inseamna ca nu o sa mai observi asa ceva pe parcursul sezonului dar vezi si tu ca nu este o probl reala.ptr ramificat planta, as propune o combinatie intre supercrop si toping. cauta pe forum si gasesti info. un sigur comentariu in plus as vrea sa fac:
eu as face un supercrop undeva la jumatatea plantei. probl este ca planta fiind destul de inalta, s-ar putea sa nu se mai poata indrepta. din cauza asta, ai putea doar sa sfarami maduva plantei, fara sa o mai indoi iar daca are tendinta sa se lase, atunci ai putea, temporar, sa o legi de un par or smth.
ma rog.....daca ti se pare prea invaziva procedura atunci fa-i doar un toping simplu.
damage-ul pe planta de pe ultima poza este de la limacsi. poti sa pui optimol in jurul plantei da' io ma gandesc ca pericolul a cam trecut, deci nu cred ca ii cazul.
mai laaaasa semintele alea, poate sa treaca chiar si 10 zile pana sa iasa din pamant. in sch tre sa uzi, cu grija.
Ardeleanul
Guest
dap, anti acarieni am luat, i-am zis la florarita ca am niste insecte ca niste purici , rosii pe flori acasa si imi imi lasa gauri in frunze.. si ea mi-a dat ceva pliculet cu 5 ron..
sa vedem cum isi face efectu
D
deutza
Ms zeeland pt sfat Am facut cum ai spus da la o planta mai putin dezvoltata ( nu aveam curaj sa fac din prima la cea frumoasa) si planta s-a dezvoltat f f f frumos intr-o saptamana . Era fix ca un bat inainte sa ii fac supercrop si acuma este f ramificata si tulpina groasa. Cand o sa mai trec pe la ele o sa fac niste poze pentru o comparatie cum arata acuma o saptamana si cum arata peste o saptamana o saptamana jumatate. .
zeeland
Member
cupla!
adevaru-i ca probabil s-a combinat si cu tendinta naturala a plantei de a se ramifica. oricum, ma bucur ca ti-a iesit bine.
incet trece perioada in care se mai poate face supercrop. parerea mea este ca mai merge pana max la inceputul lui iulie, dupa care planta se va vindeca tot mai greu si mai greu.
adevaru-i ca probabil s-a combinat si cu tendinta naturala a plantei de a se ramifica. oricum, ma bucur ca ti-a iesit bine.
incet trece perioada in care se mai poate face supercrop. parerea mea este ca mai merge pana max la inceputul lui iulie, dupa care planta se va vindeca tot mai greu si mai greu.
D
deutza
Astazi am fost la plante sa le indoi pentru ultima data. Am indoit o planta si am sprijinit-o de un bat sa isi revina mai repede (am indoit mai aproape de varf sa aiba putere sa se ridice) . Inainte sa plec am observat ca batul a fost luat de catelul meu la fel si varful plantei. Acum a mai ramas cu jumatate din ea.... Intrebarea mea este: Mai este vreo sansa sa isi revina planta ?? ADica sa se dezvolte din nou ?
Varful arata cam asa
http://img63.imageshack.us/f/imag000y.jpg
Cand am ajuns acasa am pus varful intr-un bidon de 5 litri cu putina apa in el sperand ca poate pot sa mai fac ceva cu el.
Am pus tulpina in apa si am inchis bidonul.
http://img697.imageshack.us/i/imag002z.jpg/
Am pulverizat planta si deschid capacul la bidon o data la cateva ore. Am facut corect aceasta operatiune ?
Varful arata cam asa
http://img63.imageshack.us/f/imag000y.jpg
Cand am ajuns acasa am pus varful intr-un bidon de 5 litri cu putina apa in el sperand ca poate pot sa mai fac ceva cu el.
Am pus tulpina in apa si am inchis bidonul.
http://img697.imageshack.us/i/imag002z.jpg/
Am pulverizat planta si deschid capacul la bidon o data la cateva ore. Am facut corect aceasta operatiune ?
cat se poate de corect!
practic, catelul ti-a facut un toping fortat si acum ai o clona iar plantei ii vor creste doua varfuri in loc de unul. In total trei varfuri pt sezonul de out 2010 
wouldubreakfree
user b4nn3d
ahha ce mai topping
Kelevra_G
Member
plantele de marijuana traiesc si ca sa stea in viata trebuie sa ne asiguram ca toate conditiile climatologice sunt corecte. Asta implica lumina, aer, apa, imprejurari curate si degete verzi . controlul temeinic al climatul, toate aspectele lui, este cea mai buna cale catre prevenirea bolilor si insectelor. dar chiar si cu o atentie sporita la detalii nu inseamna ca fericitul cultivator nu va avea probleme cu bolile plantelor si daunatorii. asa ca as putea spune mai exact ca controlul bun al climatului scade considerabil riscurile de imbolnavire.
bolile
o forma usor de prevenit a bolilor este deficienta. plantelor le lipsesc ingrediente necesare hranirii. o lipsa de fier duce la ingalbenirea si caderea frunzelor. pH-ul are un rol foarte important in preventia deficientei. de aceea pH-ul ar trebui pastrat intre anumite limite. in sistem hidroponic aceste limite sunt intre 5.5 si 6.8 iar cele optime intre 5.8 si 6.3. in sol aceste limite sunt intre 6.5 si 7.0. majoritatea nutrientilor schimba pH-ul solului facandu-l in general mai acid, adica spre valori mai mici, deci mare atentie aici. daca pH-ul este prea mic plantele nu pot absorbi nici calciul. consecinta fiind impiedicarea procesului osmotic (miscarea apei printr-o membrana semi-permeabila dintr-o zona cu potential mare de apa intr-o zona cu potential mic de apa; este un proces fizic prin care se misca un solvent, fara ajutorul energiei, printr-o membrana semi-permeabila, separand astfel doua solutii de concentratii diferite; osmoza genereaza energie si poate fi folosita lucrativ, ex. radacinile unui copac care sparg o piatra). pH prea mic, asimilare mai mica de fier, cu rezultatul precizat mai sus. o a doua forma de deficienta este privarea de nutrienti primari (NPK). privarea de azot (N) este cea mai frecventa. privarea de azot intarzie cresterea si face ca frunzele cele mai de jos sa se ingalbeneasca si sa cada.
nutritia plantelor:
nutritia plantelor se ocupa cu studierea elementelor chimice care sunt necesare cresterii plantei. un nutrient care limiteaza cresterea unei plante este considerat un esential daca planta nu-si poate completa ciclul de viatza fara el. sunt 14 nutrienti esentiali pentru plante. carbonul, hidrogenul si oxigenul sunt esentiale pentru plante, dar nu sunt considerate nutrienti.
macronutrienti:
N = Azot
P = Fosfor
K = Potasiu
Ca = Calciu
Mg = Magneziu
S = Sulf
Si = Silicon
micronutrienti:
Cl = Clor
Fe = Fier
B = Bor
Mn = Mangan
Na = Sodiu
Zn = Zinc
Cu = Cupru
Ni= Nichel
Mo = Molibden
Deficienta de macronutrienti:
- lipsa de azot (N) poate aparea atunci cand in sol este adaugat rumegus, sau particule fine de lemn. organismele din sol vor folosi tot azotul necesar pentru a distruge acele bucatele de lemn, facandu-l indisponibil plantelor in crestere. furtul de azot e mai probabil sa se intample in solul usor si in cel care duce lipsa de materie organica, desi toate tipurile de sol sunt susceptibile. vremea rece, in special la inceputul sezonului, poate provoca o lipsa temporara de azot. toate plantele, inafara de cele care fixeaza azotul, pot avea parte de aceasta deficienta. simptomele includ cum ziceam mai sus cresterea proasta sau lenta a plantei, frunzele devin verde pal sau galbene; frunzele cele mai de jos arata primele simptome. inflorirea poate intarzia. preventia si controlul deficientei de azot pot fi atinse pe termen scurt folosind iarba taiata marunt, folosita ca un invelis pe pamant, sau folial, prin hranire cu balegar iar pe termen lung prin construirea unor nivele de materie organica in sol. pe perioada friguroasa se poate folosi de exemplu secara de pascut pentru a preveni scurgerile de azot, iar neghina de iarna poate fixa azot aditional din atmosfera.
- lipsa de fosfor (P) este des intalnita in zonele cu ploaie exagerata, sau la udarea excesiva, in special in solurile acide, argiloase sau neaerisite. vremea rece poate produce o deficienta temporara. simptomele includ cresterea proasta iar frunzele devin albastru-verzui, nu galbene; frunzele cele mai batrane sunt afectate primele. deficienta de fosfor poate fi confundata de multe ori cu deficienta de azot. cateodata venele si tulpinile frunzelor pot deveni mov. preventia deficientei de fosfor poate fi atinsa prin aplicarea surselor organice de fosfor, cum ar fi fosfat de roca sau fertilizator din peste (se poate aplica si folial). plantele sunt adaptate natural la nivele mici de fosfor, desi e mai probabil sa sufere intoxicare cu fosfor.
- lipsa de potasiu (K) este des intalnita la soluri usoare, nisipoase, cretoase sau turboase, lipsite de argila. se mai poate intampla si in sol foarte argilos dar cu o structura proasta. simptomele sunt varfurile si marginile arse si incovoiate ale frunzei si ingalbenirea venelor frunzelor. sub frunze pot aparea pete mov. plantele cu deficienta pot fi mai sensibile la inghet si alte boli si simptomele pot fi usor confundate cu arsurile produse de vantul cald sau seceta. prevenirea si vindecarea poate fi realizata pe termen scurt prin hranirea cu feriga putrezita, iarba de balta sau alti fertilizatori bogati in potasiu. pe termen lung structura solului imbunatatita adaugand compost foarte putred sau balega. jarul de la lemn contine mult potasiu, dar ar trebui transformat in compost mai intai deoarece este intr-o forma foarte solubila.
- lipsa de calciu (Ca) este vizibila prima data la frunzele tinere, apoi la cele mai batrane. varfurile frunzelor incep sa moara, sa se incovoaie si cresterea plantei este incetinita. plantele pot sa arate slabiciuni in tulpina si ramuri, cat si un sistem subdezvoltat de radacini care poate duce la formarea de bacterii datorita radacinilor moarte. solul nu trebuie sa fie prea acid, calciul devine greu de absorbit in acest caz, ducand la deficienta. pe frunze apar pete galbene/maronii care duc la uscarea frunzei. si surplusul de calciu in stadii de crestere incipienta poate incetini cresterea plantei si poate duce la deficienta de alti micronutrienti. cele mai afectate sunt radacinile dar si tulpina si frunzele tinere si batrane. fixarea calciului este cauzata de multe tipuri de sol cum ar fi solurile argiloase si humusul. tulpinile nu vor putea sa sustina planta si vor presenta culori maron deschise intre venele frunzelor la prea mult calciu. de asemeni prea mult potasiu si azot poate bloca calciul. in sol calciul este blocat la un nivel al pH-ului intre 2.0 si 6.4. cel mai bine este absorbit intre 6.5 si 9.1 (un pH mai mare de 7.0 nu e recomandat in sol) orice inafara acestor limite duce la deficienta de calciu. in hidro calciul este blocat intre 2.0 si 5.3 si absorbit foarte bine intre 5.4 si 5.8. limitele ar fi intre 5.0 si 6.0, orice trece de aceste valori va contribui la deficienta de calciu. prevenirea si vindecarea. deficienta de calciu poate fi rezolvata hranind folial cu o lingurita de oxid de calciu la un sfert de litru de apa sau orice ingrasamant care contine calciu poate rezolva problema.
- lipsa de magneziu (Mn). magneziul ajuta formarea frunzelor sanatoase si structura lor. magneziul este semnificant pentru formarea clorofilei. deficienta de magneziu este cea mai usor de sesizat. venele frunzelor sunt verzi si intre ele galben. dar asta nu e o regula, cateodata frunzele se incovoaie in sus si pe margini. varfurile care cresc pot ajunde verde lamaios cand deficienta ajunge in varful plantei. marginile se simt uscate si crocante la atingere si de obicei afecteaza frunzele de jos la plantele tinere, apoi frunzele de la mijloc spre jumatatea superioara cand inainteaza in varsta. deficienta incepe de la varfuri si se intinde pe margini pe toata frunza. partea din interior va fi galbena sau maronie, urmata de caderea frunzelor. excesul de magneziu va rezulta in cladirea de saruri toxice care vor omora frunza. alti nutrienti precum calciul pot fi blocati. cea mai rea problema pe care o poate avea cineva este deficienta de magneziu cauzata de pH. daca pH-ul nu e bun pentru absorbtia acelui element nu adaugati acel element in plus; el ramane in sol si se poate acumula. asemenea acumulari pot fi vizibile la plante: partile exterioare devin albe sau galbene si sunt fragile ca sticla. prevenirea si vindecarea. orice ingrasamant care are magneziu in el poate rezolva deficienta. alte tratamente ar fi sulfatul de potasiu, pamant dat afara de viermi, carapace de crab. magneziul este blocat cand pH-ul solului e intre 2.0-6.4 si absorbit foarte bine intre 6.5-9.1. orice peste aceste limite duce la deficienta de magneziu.
- lipsa de sulf (S). primele semne de deficienta de sulf sunt frunzele tinere palide. cresterea frunzelor va fi inceata. frunzele sunt fragile si subtiri. pot aparea frunze mutant. spre deosebire de magneziu, unde deficienta incepe de la varfuri, la sulf incepe de la baza frunzei spre mijloc. tulpina devine tare, subtire si lemnoasa. la unele plante pot aparea pete rosii si portocalii in loc de galbene. tulpinile vor creste in lungime si vor scade in grosime. frunzele vor fi aspre, fragile ca sticla si cad repede. toata planta este efectata de deficienta de sulf. prea mult sulf va face plantele si frunzele lor sa ramana mici. surplusul de sulf poate arata ca o stricaciune creata de sare. sulful este blocat in sol la un pH de 2.0-5.5, e absorbit cel mai bine la 6.0-9.5 si orice inafara acestor valori va contribui la deficienta de sulf.
- micronutrientii sunt in jur de 8 nutrienti esentiali cresterii si sanatatii plantei si e nevoie de ele in cantitati foarte mici: mangan (Mn), bor (B), cupru (Cu), fier (Fe), clor (Cl), cobalt (Co), molibden (Mo) si zinc (Zn). unii considera sulful ca fiind microelement. desi acestea sunt presente in cantitati mici, sunt necesare. borul se banuieste a fi implicat in transportul de carbohidrati. deficienta de bor are ca rezultat involutia mugurilor. clorul este necesar pentru osmoza si balans ionic, are un rol important si in fotosinteza. cobaltul este esential pentru sanatatea plantei. cobaltul pare ca e si un important catalizator in fixarea azotului. cateodata se pune in sol inaintea sadirii semintelor de legume. cuprul este componenta unor enzime si a vitaminei A. simptomele deficientei de cupru include maronirea varfurilor frunzelor si cloroza. fierul este esential pentru sinteza clorofilei, de aceea deficienta de fier rezulta in cloroza. manganul activeaza niste enzime importante implicate in formarea clorofilei. plantele cu deficienta de mangan vor dezvolta cloroza intre venele frunzelor. valabilitatea manganului este partial dependenta de pH-ul solului. molibdenul este esential sanatatii plantei. molibdenul este folosit de catre plante pentru a reduce nitratii intr-o forma utilizabila. unele plante il folosesc pentru fixarea azotului. zincul participa in formarea clorofilei si activeaza multe enzime. simptomele deficientei de zinc includ cloroza si crestere grea.
deficienta de mangan:
deficienta de bor:
deficienta de cupru:
deficienta de fier:
deficienta de molibden:
deficienta de zinc:
mucegaiul poate sa distruga o gradina in scurt timp. daca climatul este bine controlat, mucegaiul, in general, nu are nici o sansa. mucegaiul si ciupercile cresc foarte bine in conditii de umiditate, de obicei fara circulatie de aer. in aceste conditii, sporii de mucegai, care sunt intotdeauna prezenti in aer, cauta un loc unde sa creasca in culturi de mucegai. daca nu reusiti sa preveniti cresterea mucegaiului atunci trebuie sa faceti ceva impotriva lui urgent. la prima aparitie a mucegaiului trebuie eliminata partea respectiva dupa planta si apoi creat un climat in care cannabisul o duce bine si mucegaiul nu (ventilatie buna, control al umiditatii si temperaturii, si plantarea intr-un mediu care nu e foarte ud).
daca e deja prea mult mucegai prezent, atunci singura solutie e sa pulverizati cu fungicide. tratamentul trebuie repetat dupa cateva zile, chiar daca credeti ca prima aplicare a fost suficienta. deci, incercati sa imbunatatiti controlul climatuluisi conditiile de crestere. tratamentul cu fungicid ar trebui sa fie intotdeauna ultima solutie. aceste solutii nu sunt sanatoase pentru plantele tinere si nici pentru oameni. cea mai buna regula este "prevenita este mai buna decat tratamentul".
un tip foarte des de mucegai care afecteaza cannabisul se numeste pythium.
acest tip de mucegai cauzeaza putrezirea radacinilor si putrezirea partii inferioare a tulpinii. apare frecvent la plantele tinere si in taieturi. plantele mai mari, sanatoase sunt mai putin sensibile la pythium. unele plante si cad din cauza unui atac puternic de pythium. pythium-ul se recunoaste la baza tulpinii ca o maroneala. la inceput atacul maron se curata usor. insa mai tarziu procesul de putrezire continua sa manance adanc in planta. pythium e o ciuperca care infloreste bine in conditii foarte ude si cu umiditate ridicata. sporii se imprastie numai prin apa. doua tipuri de spori se formeaza; miscatori si statici. cei miscatori germineaza cel mai bine la tempereturi de 15 grade celsius, in timp ce cei statici germineaza decat daca este relativ cald, in jur de 28 grade celsius. pentru a preveni un atac este nevoie de o temperatura constanta in pamant sau rockwool. fluctuatiile mari de temperatura ar trebui evitate. poate fi combatut intr-o oarecare masura si cu chimicale. ar trebui sustinuta si o umiditate corecta (nu foarte mare). mucegaiul de frunze, precum odium-ul (ciuperca producatoare de faina) apar mult mai rar decat pythium-ul.
ciuperca producatoare de faina poate cauza putrezirea varfurile, printre altele. si aici conteaza controlul optim al climatului. ciuperca producatoare de faina, contrar altor mucegaiuri, infloreste bine la o umiditate relativ scazuta. poate fi mai usor combatuta cu chimicale si din fericire apare foarte rar la cannabis. cel mai comun loc unde o putem vedea este pe boabele de struguri si cateodata se intinde si pe frunzele acestora. putrezirea varfurilor apare in general la sfarsitul etapei de inflorire. cu cat e mai compacta planta, cu atat mai mari sansele ca varfurile sa putrezeasca. se poate observa putrezirea varfurilor prin ingalbenirea rapida a frunzelor cele mai de sus. aceste frunze galbene sunt destul de relaxate pe planta si pot fi smulse foarte usor. pentru a preveni toata infectarea plantei mugurele putrezit trebuie inlaturat cu totul. aparitia putrezirii varfurilor mai poate fi prevenita si prin coborarea umiditatii pe timp de noapte.
daunatorii infestatiile
cea mai frecvent intalnita infestatie care se poate intampla plantelor de cannabis este paianjenul capusa. paianjenul capusa nu este o insecta, cum crede lumea, ci mai de graba un paianjen foarte foarte mic. din cauza dimensiunilor mici sunt foarte greu de reperat pentru ochiul neexperimentat, dar pagubele cauzate sun foarte vizibile. capusa se hraneste din seva plantei, in general pe spatele frunzei. apar puncte albe pe partea de sus a frunzei dupa care poti gasi paianjenul sub frunze si pe tulpinile plantelor. ele fac mici panze care pot fi detectate daca stropiti cu apa. daca nu sunt prea multe capuse puteti sa le eliminati cu mana. o munca foarte dificila.
paianjenul capusa si paianjenul terminator
tratamentul cu insecticid da de obicei un rezultat foarte bun. in orice caz, repetati tratamentul dupa cateva zile, altfel riscati ca toata gradina sa fie mancata. infestatia cu capuse poate fi controla foarte bine cu inamicul lor numarul 1, phytoseiulus persimilisbu (buruzele). fluturii sunt de asemeni un inamic formidabil al crescatorului de iarba. sa repetam: controlul climatului si aveti grija de plantele sanatoase. in felul acesta insectele vor avea cea mai mica sansa sa se inmulteasca.
fluturele alb si viespia asasinatoare
fluturii albi se comporta la fel ca paianjenul capuse. se ascunde sub frunza si ii suge seva. rezultatul: pete albe pe suprafata frunzei. fluturii pot fi observati cu ochiul liber. daca scuturati planta isi vor lua zborul. seamana cu niste mici molii, cam 2 mm lungime. o infestatie serioasa poate fi combatuta su insecticid. daca nu vreti sa folositi metode atat de extreme puteti sa prindeti viespii asasinatoare (encarsia formosa, in latina). acest inamic natural nu inteapa oamenii dar functioneaza foarte bine in eliminarea fluturilor. din moment ce e foarte mica, mai mica decat fluturele alb, dureaza ceva pana ii extermina pe toti. ca sfat, puteti sa puneti in continuare viespii exterminatoare o data la doua saptamani.
paduchii si furnici zburatoare
furnicile zburatoare sunt mici, seamana cu o furnica cu aripi. mananca frunzele in ultimul hal, lasamd gauri in ele si apoi sug seva. prefera varfurile mugurilor si frunzele tinere. frunzele afectate au pete argintii si sclipitoare, sau gauri. in ciuda faptului ca sunt mici se pot vedea marsaluind in coloane pe planta infestata. pot fi combatute cu insecticid dar cel mai sanatos cu inamicul lor numarul 1: amblyseius cucumeris. paduchii pot fi gasiti pe ambele parti ale frunzei. in timpul verii, cand paduchii o duc cel mai bine afara o duc foarte bine si in interior. sunt interesati mai ales de plantele care nu au o sanatate prea buna, cu semnul intrebarii. sunt doua metode de combatere: cu insecticid sau cu viespea asasinatoare. problema cea mai mare cu predatorii naturali, care ne scapa plantele de infestatii, este ca sunt atrasi de lumina puternica a lampilor cu gaz si isi intalnesc creatorul dupa o moarte cumplita .
concluzia este ca punctul de cheie pentru cultivarea cu succes a cannabisului este controlul climatului. asta merge in doua sensuri: pe de o parte plantele o duc bine si produc cea mai mare recolta posibila si pe de alta parte reduce pericolul aparitiei bolilor si infestarilor. deci, creati cel mai bun climat, nu uitati de igiena si daca sunteti deranjati de boli si/sau insecte de preferat ar fi sa folositi metode naturale de control decat chimice. puteti sa combateti daunatorii eliberand inamicii lor in incapere sau tratand plantele cu solutii organice. folositi pesticidele chimice numai daca nimic altceva nu merge. incetati folosirea pesticidelor cu cateva saptamani inaintea recoltei, altfel veti fuma otrava mai tarziu. lupta cu bolile si insectele are succes numai daca stiti sa si controlati, in acelasi timp, cat mai optim, climatul. alaturi de controlul climatului este si preventia bolilor provenite prin deficienta, care cere un mixt optim de fertilizatori si controlul pH-ului.
Totul a fost copiat de pe un alt site, nu am stat eu sa scriu ce scrie mai sus... nu am fumat chiar asa mult)
Sper sa va fie de folos!
bolile
o forma usor de prevenit a bolilor este deficienta. plantelor le lipsesc ingrediente necesare hranirii. o lipsa de fier duce la ingalbenirea si caderea frunzelor. pH-ul are un rol foarte important in preventia deficientei. de aceea pH-ul ar trebui pastrat intre anumite limite. in sistem hidroponic aceste limite sunt intre 5.5 si 6.8 iar cele optime intre 5.8 si 6.3. in sol aceste limite sunt intre 6.5 si 7.0. majoritatea nutrientilor schimba pH-ul solului facandu-l in general mai acid, adica spre valori mai mici, deci mare atentie aici. daca pH-ul este prea mic plantele nu pot absorbi nici calciul. consecinta fiind impiedicarea procesului osmotic (miscarea apei printr-o membrana semi-permeabila dintr-o zona cu potential mare de apa intr-o zona cu potential mic de apa; este un proces fizic prin care se misca un solvent, fara ajutorul energiei, printr-o membrana semi-permeabila, separand astfel doua solutii de concentratii diferite; osmoza genereaza energie si poate fi folosita lucrativ, ex. radacinile unui copac care sparg o piatra). pH prea mic, asimilare mai mica de fier, cu rezultatul precizat mai sus. o a doua forma de deficienta este privarea de nutrienti primari (NPK). privarea de azot (N) este cea mai frecventa. privarea de azot intarzie cresterea si face ca frunzele cele mai de jos sa se ingalbeneasca si sa cada.
nutritia plantelor:
nutritia plantelor se ocupa cu studierea elementelor chimice care sunt necesare cresterii plantei. un nutrient care limiteaza cresterea unei plante este considerat un esential daca planta nu-si poate completa ciclul de viatza fara el. sunt 14 nutrienti esentiali pentru plante. carbonul, hidrogenul si oxigenul sunt esentiale pentru plante, dar nu sunt considerate nutrienti.
macronutrienti:
N = Azot
P = Fosfor
K = Potasiu
Ca = Calciu
Mg = Magneziu
S = Sulf
Si = Silicon
micronutrienti:
Cl = Clor
Fe = Fier
B = Bor
Mn = Mangan
Na = Sodiu
Zn = Zinc
Cu = Cupru
Ni= Nichel
Mo = Molibden
Deficienta de macronutrienti:
- lipsa de azot (N) poate aparea atunci cand in sol este adaugat rumegus, sau particule fine de lemn. organismele din sol vor folosi tot azotul necesar pentru a distruge acele bucatele de lemn, facandu-l indisponibil plantelor in crestere. furtul de azot e mai probabil sa se intample in solul usor si in cel care duce lipsa de materie organica, desi toate tipurile de sol sunt susceptibile. vremea rece, in special la inceputul sezonului, poate provoca o lipsa temporara de azot. toate plantele, inafara de cele care fixeaza azotul, pot avea parte de aceasta deficienta. simptomele includ cum ziceam mai sus cresterea proasta sau lenta a plantei, frunzele devin verde pal sau galbene; frunzele cele mai de jos arata primele simptome. inflorirea poate intarzia. preventia si controlul deficientei de azot pot fi atinse pe termen scurt folosind iarba taiata marunt, folosita ca un invelis pe pamant, sau folial, prin hranire cu balegar iar pe termen lung prin construirea unor nivele de materie organica in sol. pe perioada friguroasa se poate folosi de exemplu secara de pascut pentru a preveni scurgerile de azot, iar neghina de iarna poate fixa azot aditional din atmosfera.
- lipsa de fosfor (P) este des intalnita in zonele cu ploaie exagerata, sau la udarea excesiva, in special in solurile acide, argiloase sau neaerisite. vremea rece poate produce o deficienta temporara. simptomele includ cresterea proasta iar frunzele devin albastru-verzui, nu galbene; frunzele cele mai batrane sunt afectate primele. deficienta de fosfor poate fi confundata de multe ori cu deficienta de azot. cateodata venele si tulpinile frunzelor pot deveni mov. preventia deficientei de fosfor poate fi atinsa prin aplicarea surselor organice de fosfor, cum ar fi fosfat de roca sau fertilizator din peste (se poate aplica si folial). plantele sunt adaptate natural la nivele mici de fosfor, desi e mai probabil sa sufere intoxicare cu fosfor.
- lipsa de potasiu (K) este des intalnita la soluri usoare, nisipoase, cretoase sau turboase, lipsite de argila. se mai poate intampla si in sol foarte argilos dar cu o structura proasta. simptomele sunt varfurile si marginile arse si incovoiate ale frunzei si ingalbenirea venelor frunzelor. sub frunze pot aparea pete mov. plantele cu deficienta pot fi mai sensibile la inghet si alte boli si simptomele pot fi usor confundate cu arsurile produse de vantul cald sau seceta. prevenirea si vindecarea poate fi realizata pe termen scurt prin hranirea cu feriga putrezita, iarba de balta sau alti fertilizatori bogati in potasiu. pe termen lung structura solului imbunatatita adaugand compost foarte putred sau balega. jarul de la lemn contine mult potasiu, dar ar trebui transformat in compost mai intai deoarece este intr-o forma foarte solubila.
- lipsa de calciu (Ca) este vizibila prima data la frunzele tinere, apoi la cele mai batrane. varfurile frunzelor incep sa moara, sa se incovoaie si cresterea plantei este incetinita. plantele pot sa arate slabiciuni in tulpina si ramuri, cat si un sistem subdezvoltat de radacini care poate duce la formarea de bacterii datorita radacinilor moarte. solul nu trebuie sa fie prea acid, calciul devine greu de absorbit in acest caz, ducand la deficienta. pe frunze apar pete galbene/maronii care duc la uscarea frunzei. si surplusul de calciu in stadii de crestere incipienta poate incetini cresterea plantei si poate duce la deficienta de alti micronutrienti. cele mai afectate sunt radacinile dar si tulpina si frunzele tinere si batrane. fixarea calciului este cauzata de multe tipuri de sol cum ar fi solurile argiloase si humusul. tulpinile nu vor putea sa sustina planta si vor presenta culori maron deschise intre venele frunzelor la prea mult calciu. de asemeni prea mult potasiu si azot poate bloca calciul. in sol calciul este blocat la un nivel al pH-ului intre 2.0 si 6.4. cel mai bine este absorbit intre 6.5 si 9.1 (un pH mai mare de 7.0 nu e recomandat in sol) orice inafara acestor limite duce la deficienta de calciu. in hidro calciul este blocat intre 2.0 si 5.3 si absorbit foarte bine intre 5.4 si 5.8. limitele ar fi intre 5.0 si 6.0, orice trece de aceste valori va contribui la deficienta de calciu. prevenirea si vindecarea. deficienta de calciu poate fi rezolvata hranind folial cu o lingurita de oxid de calciu la un sfert de litru de apa sau orice ingrasamant care contine calciu poate rezolva problema.
- lipsa de magneziu (Mn). magneziul ajuta formarea frunzelor sanatoase si structura lor. magneziul este semnificant pentru formarea clorofilei. deficienta de magneziu este cea mai usor de sesizat. venele frunzelor sunt verzi si intre ele galben. dar asta nu e o regula, cateodata frunzele se incovoaie in sus si pe margini. varfurile care cresc pot ajunde verde lamaios cand deficienta ajunge in varful plantei. marginile se simt uscate si crocante la atingere si de obicei afecteaza frunzele de jos la plantele tinere, apoi frunzele de la mijloc spre jumatatea superioara cand inainteaza in varsta. deficienta incepe de la varfuri si se intinde pe margini pe toata frunza. partea din interior va fi galbena sau maronie, urmata de caderea frunzelor. excesul de magneziu va rezulta in cladirea de saruri toxice care vor omora frunza. alti nutrienti precum calciul pot fi blocati. cea mai rea problema pe care o poate avea cineva este deficienta de magneziu cauzata de pH. daca pH-ul nu e bun pentru absorbtia acelui element nu adaugati acel element in plus; el ramane in sol si se poate acumula. asemenea acumulari pot fi vizibile la plante: partile exterioare devin albe sau galbene si sunt fragile ca sticla. prevenirea si vindecarea. orice ingrasamant care are magneziu in el poate rezolva deficienta. alte tratamente ar fi sulfatul de potasiu, pamant dat afara de viermi, carapace de crab. magneziul este blocat cand pH-ul solului e intre 2.0-6.4 si absorbit foarte bine intre 6.5-9.1. orice peste aceste limite duce la deficienta de magneziu.
- lipsa de sulf (S). primele semne de deficienta de sulf sunt frunzele tinere palide. cresterea frunzelor va fi inceata. frunzele sunt fragile si subtiri. pot aparea frunze mutant. spre deosebire de magneziu, unde deficienta incepe de la varfuri, la sulf incepe de la baza frunzei spre mijloc. tulpina devine tare, subtire si lemnoasa. la unele plante pot aparea pete rosii si portocalii in loc de galbene. tulpinile vor creste in lungime si vor scade in grosime. frunzele vor fi aspre, fragile ca sticla si cad repede. toata planta este efectata de deficienta de sulf. prea mult sulf va face plantele si frunzele lor sa ramana mici. surplusul de sulf poate arata ca o stricaciune creata de sare. sulful este blocat in sol la un pH de 2.0-5.5, e absorbit cel mai bine la 6.0-9.5 si orice inafara acestor valori va contribui la deficienta de sulf.
- micronutrientii sunt in jur de 8 nutrienti esentiali cresterii si sanatatii plantei si e nevoie de ele in cantitati foarte mici: mangan (Mn), bor (B), cupru (Cu), fier (Fe), clor (Cl), cobalt (Co), molibden (Mo) si zinc (Zn). unii considera sulful ca fiind microelement. desi acestea sunt presente in cantitati mici, sunt necesare. borul se banuieste a fi implicat in transportul de carbohidrati. deficienta de bor are ca rezultat involutia mugurilor. clorul este necesar pentru osmoza si balans ionic, are un rol important si in fotosinteza. cobaltul este esential pentru sanatatea plantei. cobaltul pare ca e si un important catalizator in fixarea azotului. cateodata se pune in sol inaintea sadirii semintelor de legume. cuprul este componenta unor enzime si a vitaminei A. simptomele deficientei de cupru include maronirea varfurilor frunzelor si cloroza. fierul este esential pentru sinteza clorofilei, de aceea deficienta de fier rezulta in cloroza. manganul activeaza niste enzime importante implicate in formarea clorofilei. plantele cu deficienta de mangan vor dezvolta cloroza intre venele frunzelor. valabilitatea manganului este partial dependenta de pH-ul solului. molibdenul este esential sanatatii plantei. molibdenul este folosit de catre plante pentru a reduce nitratii intr-o forma utilizabila. unele plante il folosesc pentru fixarea azotului. zincul participa in formarea clorofilei si activeaza multe enzime. simptomele deficientei de zinc includ cloroza si crestere grea.
deficienta de mangan:
deficienta de bor:
deficienta de cupru:
deficienta de fier:
deficienta de molibden:
deficienta de zinc:
mucegaiul poate sa distruga o gradina in scurt timp. daca climatul este bine controlat, mucegaiul, in general, nu are nici o sansa. mucegaiul si ciupercile cresc foarte bine in conditii de umiditate, de obicei fara circulatie de aer. in aceste conditii, sporii de mucegai, care sunt intotdeauna prezenti in aer, cauta un loc unde sa creasca in culturi de mucegai. daca nu reusiti sa preveniti cresterea mucegaiului atunci trebuie sa faceti ceva impotriva lui urgent. la prima aparitie a mucegaiului trebuie eliminata partea respectiva dupa planta si apoi creat un climat in care cannabisul o duce bine si mucegaiul nu (ventilatie buna, control al umiditatii si temperaturii, si plantarea intr-un mediu care nu e foarte ud).
daca e deja prea mult mucegai prezent, atunci singura solutie e sa pulverizati cu fungicide. tratamentul trebuie repetat dupa cateva zile, chiar daca credeti ca prima aplicare a fost suficienta. deci, incercati sa imbunatatiti controlul climatuluisi conditiile de crestere. tratamentul cu fungicid ar trebui sa fie intotdeauna ultima solutie. aceste solutii nu sunt sanatoase pentru plantele tinere si nici pentru oameni. cea mai buna regula este "prevenita este mai buna decat tratamentul".
un tip foarte des de mucegai care afecteaza cannabisul se numeste pythium.
acest tip de mucegai cauzeaza putrezirea radacinilor si putrezirea partii inferioare a tulpinii. apare frecvent la plantele tinere si in taieturi. plantele mai mari, sanatoase sunt mai putin sensibile la pythium. unele plante si cad din cauza unui atac puternic de pythium. pythium-ul se recunoaste la baza tulpinii ca o maroneala. la inceput atacul maron
se curata usor. insa mai tarziu procesul de putrezire continua sa manance adanc in planta. pythium e o ciuperca care infloreste bine in conditii foarte ude si cu umiditate ridicata. sporii se imprastie numai prin apa. doua tipuri de spori se formeaza; miscatori si statici. cei miscatori germineaza cel mai bine la tempereturi de 15 grade celsius, in timp ce cei statici germineaza decat daca este relativ cald, in jur de 28 grade celsius. pentru a preveni un atac este nevoie de o temperatura constanta in pamant sau rockwool. fluctuatiile mari de temperatura ar trebui evitate. poate fi combatut intr-o oarecare masura si cu chimicale. ar trebui sustinuta si o umiditate corecta (nu foarte mare). mucegaiul de frunze, precum odium-ul (ciuperca producatoare de faina) apar mult mai rar decat pythium-ul.ciuperca producatoare de faina poate cauza putrezirea varfurile, printre altele. si aici conteaza controlul optim al climatului. ciuperca producatoare de faina, contrar altor mucegaiuri, infloreste bine la o umiditate relativ scazuta. poate fi mai usor combatuta cu chimicale si din fericire apare foarte rar la cannabis
. cel mai comun loc unde o putem vedea este pe boabele de struguri si cateodata se intinde si pe frunzele acestora. putrezirea varfurilor apare in general la sfarsitul etapei de inflorire. cu cat e mai compacta planta, cu atat mai mari sansele ca varfurile sa putrezeasca. se poate observa putrezirea varfurilor prin ingalbenirea rapida a frunzelor cele mai de sus. aceste frunze galbene sunt destul de relaxate pe planta si pot fi smulse foarte usor. pentru a preveni toata infectarea plantei mugurele putrezit trebuie inlaturat cu totul. aparitia putrezirii varfurilor mai poate fi prevenita si prin coborarea umiditatii pe timp de noapte.daunatorii infestatiile
cea mai frecvent intalnita infestatie care se poate intampla plantelor de cannabis este paianjenul capusa. paianjenul capusa nu este o insecta, cum crede lumea, ci mai de graba un paianjen foarte foarte mic. din cauza dimensiunilor mici sunt foarte greu de reperat pentru ochiul neexperimentat, dar pagubele cauzate sun foarte vizibile. capusa se hraneste din seva plantei, in general pe spatele frunzei. apar puncte albe pe partea de sus a frunzei dupa care poti gasi paianjenul sub frunze si pe tulpinile plantelor. ele fac mici panze care pot fi detectate daca stropiti cu apa. daca nu sunt prea multe capuse puteti sa le eliminati cu mana. o munca foarte dificila.
paianjenul capusa si paianjenul terminator
tratamentul cu insecticid da de obicei un rezultat foarte bun. in orice caz, repetati tratamentul dupa cateva zile, altfel riscati ca toata gradina sa fie mancata. infestatia cu capuse poate fi controla foarte bine cu inamicul lor numarul 1, phytoseiulus persimilisbu (buruzele). fluturii sunt de asemeni un inamic formidabil al crescatorului de iarba. sa repetam: controlul climatului si aveti grija de plantele sanatoase. in felul acesta insectele vor avea cea mai mica sansa sa se inmulteasca.
fluturele alb si viespia asasinatoare
fluturii albi se comporta la fel ca paianjenul capuse. se ascunde sub frunza si ii suge seva. rezultatul: pete albe pe suprafata frunzei. fluturii pot fi observati cu ochiul liber. daca scuturati planta isi vor lua zborul. seamana cu niste mici molii, cam 2 mm lungime. o infestatie serioasa poate fi combatuta su insecticid. daca nu vreti sa folositi metode atat de extreme puteti sa prindeti viespii asasinatoare (encarsia formosa, in latina). acest inamic natural nu inteapa oamenii dar functioneaza foarte bine in eliminarea fluturilor. din moment ce e foarte mica, mai mica decat fluturele alb, dureaza ceva pana ii extermina pe toti. ca sfat, puteti sa puneti in continuare viespii exterminatoare o data la doua saptamani.
paduchii si furnici zburatoare
furnicile zburatoare sunt mici, seamana cu o furnica cu aripi. mananca frunzele in ultimul hal, lasamd gauri in ele si apoi sug seva. prefera varfurile mugurilor si frunzele tinere. frunzele afectate au pete argintii si sclipitoare, sau gauri. in ciuda faptului ca sunt mici se pot vedea marsaluind in coloane pe planta infestata. pot fi combatute cu insecticid dar cel mai sanatos cu inamicul lor numarul 1: amblyseius cucumeris. paduchii pot fi gasiti pe ambele parti ale frunzei. in timpul verii, cand paduchii o duc cel mai bine afara o duc foarte bine si in interior. sunt interesati mai ales de plantele care nu au o sanatate prea buna, cu semnul intrebarii. sunt doua metode de combatere: cu insecticid sau cu viespea asasinatoare. problema cea mai mare cu predatorii naturali, care ne scapa plantele de infestatii, este ca sunt atrasi de lumina puternica a lampilor cu gaz si isi intalnesc creatorul dupa o moarte cumplita .
concluzia este ca punctul de cheie pentru cultivarea cu succes a cannabisului este controlul climatului. asta merge in doua sensuri: pe de o parte plantele o duc bine si produc cea mai mare recolta posibila si pe de alta parte reduce pericolul aparitiei bolilor si infestarilor. deci, creati cel mai bun climat, nu uitati de igiena si daca sunteti deranjati de boli si/sau insecte de preferat ar fi sa folositi metode naturale de control decat chimice. puteti sa combateti daunatorii eliberand inamicii lor in incapere sau tratand plantele cu solutii organice. folositi pesticidele chimice numai daca nimic altceva nu merge. incetati folosirea pesticidelor cu cateva saptamani inaintea recoltei, altfel veti fuma otrava mai tarziu. lupta cu bolile si insectele are succes numai daca stiti sa si controlati, in acelasi timp, cat mai optim, climatul. alaturi de controlul climatului este si preventia bolilor provenite prin deficienta, care cere un mixt optim de fertilizatori si controlul pH-ului.
Totul a fost copiat de pe un alt site, nu am stat eu sa scriu ce scrie mai sus... nu am fumat chiar asa mult
)Sper sa va fie de folos!
Kelevra_G
Member
Comentariu fişier: Pe timp de flower ( inflorire ) e absolut normal ca sa se ingalbeneasca frunzele din cauza lipsei N in perioada aceasta nu trebuie suplinita cu N:
Comentariu fişier: Daca veti observa si voi pe frunzele de la plantele voastra cum e si aceasta mutati sursele de iluminat mai departe de ele ca sunt prea aproape le arde frunzele si se streseaza:
Comentariu fişier: Dupa cate vedeti frunzele acestei plante sunt lasate, asta insemnand ca planta este udata in exces.:
Comentariu fişier: Mg-lipsa de Mg - cand apar probleme cu lipsa de Mg frunzele incep sa s eingalbeneasca si cel mai usor lucru care se paote observa sunt ca frunzele se ridic in sus spre varf de parca ar vrea sa urce spre Mg
frunza care are lipsa de Mg:
Comentariu fişier: Potasiu ( K ) lipsa de K - primele frunze se ingalbenesc, ingalbenirea incepe de la varf la coada,lipsa de K de multe ori este cauzata de la prea mult Na
Zn , Fe si Mg ele "umbla" cam impreuna si sunt datorate din cauza PH`ului rau, PH`ul daca nu este cuprin intre 6.0 si 7.0 pot aparea foarte mult eprobleme deasta este indicat ca sa urmarim PH ul cat mai des , si nu este totuna cu ce apa udam planta.:
Comentariu fişier: Lipsa de P - lipsa de P deobicei apare in perioada de inflorire , frunzele mai batrani vor avea culoarea spre un verde inchis sau spre un bordo rosiatic ,in perioada de flower e normal sa apara umpic de lipsa de P, unele plante suntalbastrui altele spre mov trebuie sa ne uitam bine la planta.daca apare prea mult P paote duce la lipsa de Fe.in imaginea de mai jos vedeti o planta in perioada de inflorire cu lipsa de P:
Comentariu fişier: Daca veti observa si voi pe frunzele de la plantele voastra cum e si aceasta mutati sursele de iluminat mai departe de ele ca sunt prea aproape le arde frunzele si se streseaza:
Comentariu fişier: Dupa cate vedeti frunzele acestei plante sunt lasate, asta insemnand ca planta este udata in exces.:
Comentariu fişier: Mg-lipsa de Mg - cand apar probleme cu lipsa de Mg frunzele incep sa s eingalbeneasca si cel mai usor lucru care se paote observa sunt ca frunzele se ridic in sus spre varf de parca ar vrea sa urce spre Mg
frunza care are lipsa de Mg:
Comentariu fişier: Potasiu ( K ) lipsa de K - primele frunze se ingalbenesc, ingalbenirea incepe de la varf la coada,lipsa de K de multe ori este cauzata de la prea mult Na
Zn , Fe si Mg ele "umbla" cam impreuna si sunt datorate din cauza PH`ului rau, PH`ul daca nu este cuprin intre 6.0 si 7.0 pot aparea foarte mult eprobleme deasta este indicat ca sa urmarim PH ul cat mai des , si nu este totuna cu ce apa udam planta.:
Comentariu fişier: Lipsa de P - lipsa de P deobicei apare in perioada de inflorire , frunzele mai batrani vor avea culoarea spre un verde inchis sau spre un bordo rosiatic ,in perioada de flower e normal sa apara umpic de lipsa de P, unele plante suntalbastrui altele spre mov trebuie sa ne uitam bine la planta.daca apare prea mult P paote duce la lipsa de Fe.in imaginea de mai jos vedeti o planta in perioada de inflorire cu lipsa de P:
felicitari pentru initiativa, dar totusi... cum sa traduci numele daunatorilor mot-au mot ? ))))))))))))
uneori, mai ales la expresii si nume de specii din regnul animal si vegetal, traducerile din engleza nu trebuie facute in sensul propriu, cuvant cu cuvant, ci au ca traducere o expresie sau un nume echivalent.
))))))))))))uneori, mai ales la expresii si nume de specii din regnul animal si vegetal, traducerile din engleza nu trebuie facute in sensul propriu, cuvant cu cuvant, ci au ca traducere o expresie sau un nume echivalent.
